RedactiaComisia Europeană a redus la 0,7%, de la 1,4% în primăvară, prognoza de creștere economică a României pentru 2025 și avertizează că deficitul guvernamental va rămâne ridicat — 8,4% din PIB anul viitor și 6,2% în 2026. În același timp, deficitul de cont curent este estimat să se reducă la 7,9% din PIB în 2025 și 6,4% în 2026, potrivit previziunilor economice de toamnă publicate luni de Comisia Europeană. Executivul comunitar arată că economia românească va continua să avanseze modest, în condițiile în care consolidarea fiscală și inflația persistentă limitează consumul și încetinesc ritmul de creștere.
Raportul subliniază că măsurile bugetare adoptate pentru reducerea deficitului — inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor în sectorul public și majorări de taxe — vor tempera atât consumul privat, cât și pe cel public, contribuind la încetinirea activității economice în 2025–2026. În pofida acestor factori, cererea externă, relansarea investițiilor private și accelerarea cheltuielilor finanțate prin PNRR ar urma să susțină creșterea, iar pe termen mediu contribuția netă a exporturilor va deveni pozitivă.
Inflația, din nou în creștere
Indicele armonizat al prețurilor (HICP) a scăzut la 5,8% în 2024, dar prețurile au accelerat în trimestrul al III-lea din 2025. Eliminarea plafonului la prețul electricității pentru gospodării în iulie şi majorările de TVA şi accize au urcat HICP la 8,6% în septembrie 2025. Comisia estimează o inflație medie de 6,7% în 2025, urmând să se reducă sub 6% în 2026, însă anumite decizii (de exemplu eliminarea plafonului la gaz în martie 2026 sau intrarea în funcţiune a ETS2) pot tempera procesul de dezinflaţie şi pot amâna revenirea inflaţiei în intervalul-ţintă al BNR până la finalul lui 2027.
Salariile încetinesc
Previziunile arată o creștere a ratei șomajului puțin peste 6% în 2025, urmată de o scădere treptată la 5,6% în 2026-2027. Ocuparea a început să scadă în 2025 ca urmare a activității economice mai slabe, iar intrările de lucrători străini rămân însă semnificative în sectoarele cu cerere (construcții, servicii).
Înghețarea salariilor publice şi moderarea celor private vor frâna creșterea nominală a salariilor, transformând-o în creștere negativă în termeni reali pentru 2025–2026, ceea ce — notează Comisia — ar putea sprijini competitivitatea externă.
Deficit și datorie: trend descendent, dar cu presiuni
După un vârf de 9,3% din PIB în 2024, deficitul bugetar este proiectat să scadă la 8,4% din PIB în 2025, 6,2% în 2026 și la aproximativ 5,9% în 2027, reflectând pachetele succesive de consolidare adoptate de parlament (îngheţări de venituri, creșteri de TVA și accize, extinderea bazei contribuțiilor).
Cheltuielile pentru apărare sunt așteptate să crească la 2,0% din PIB în 2027 (față de 1,6% în 2024).
În schimb, datoriei guvernamentale i se preconizează o creștere de la sub 55% din PIB în 2024 la circa 63% din PIB în 2027, alimentată de deficite primare ridicate şi majorarea plăților cu dobânzile.
Comisia avertizează că riscurile sunt orientate în principal în sens descendent. Devierea semnificativă de la traiectoria de consolidare ar putea eroda încrederea și stabilitatea macroeconomică. De asemenea, realizarea integrală a investiţiilor din cadrul PNRR rămâne un obiectiv dificil, iar evoluțiile comerţului internaţional rămân neclare. Măsuri precum ETS2 sau alte decizii privind reglementarea pieței energiei pot amplifica presiunile inflaționiste.
Previziunile Comisiei Europene anticipează o perioadă dificilă pentru economia românească, dominată de o consolidare fiscală profundă şi de o inflație persistentă, care vor limita consumul intern, dar ar putea, pe termen mediu, să corecteze dezechilibrele externe şi să stabilizeze finanțele publice dacă măsurile sunt respectate. Creșterea modestă prevăzută pentru 2025–2026 se poate transforma într-un avans mai clar în 2027, cu condiția ca implementarea investiţiilor şi traiectoria fiscală să rămână pe drumul stabilit.
Foto: Freepik www.freepik.com
