RedactiaÎn timp ce renovarea Palatului Victoria – sediul Guvernului României – este complet blocată, fără nici măcar un cui bătut, în interiorul aparatului guvernamental banii continuă să curgă. Nu pentru lucrări, ci pentru sporuri salariale.
Spor de proiect european fără derulare de proiect european: Angajații din cadrul Secretariatului General al Guvernului (SGG) condus de Radu Oprea (PSD) au încasat majorări salariale consistente timp de 2 ani pentru activități de „implementare” a unui proiect PNRR care, în realitate, nu a intrat nici măcar în faza de execuție.
Sporuri în 2025, zero lucrări pe teren
JurnalulDigital.ro a solicitat SGG informații despre angajații Direcției Administrative care au beneficiat de sporuri pentru fonduri europene. Răspunsul oficial confirmă ceea ce mulți bănuiau. În primele 8 luni din 2025, patru angajați ai Direcției Administrative au primit bani în plus la salariu pentru activități desfășurate în cadrul proiectului de renovare a Palatului Victoria, finanțat prin PNRR – Componenta 5 „Valul Renovării”.
Beneficiarii sporurilor sunt directorul Direcției Administrative – Costin Tudor și încă trei consilieri, cu atribuții în implementarea proiectului.
Conform datelor oficiale transmise de SGG, cei 4 au încasat sporuri pentru fonduri europene în valoare de:
- 62.926 lei în anul 2025;
- 107.823 lei în anul 2024.
”În perioada 01.01.2025 – 31.08.2025, patru angajați ai Direcției Administrative din cadrul SGG au primit majorări salariale pentru activitățile desfășurate în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene, aceștia având atribuții în implementarea proiectului PNRR – Componenta 5. Funcțiile persoanelor care au încasat aceste majorări salariale sunt: un director și trei consilieri. Cuantumul total al sumelor alocate pentru plata acestora în anul 2025 este de 62.926 lei, iar valoarea totală aferentă anului 2024 este de 107.823 lei”, a răspuns Secretariatul General al Guvernului la solicitarea noastră.
Toate aceste plăți au fost făcute într-o perioadă în care renovarea sediului Guvernului nu a trecut de faza birocratică. Nu există lucrări, nu există șantier, nu există progres vizibil și nici speranțe.
Există însă: hârtii, rapoarte, atribuții și sporuri salariale. Aparatul administrativ „implementează” un proiect care nu produce niciun rezultat real și nu atrage niciun fond european, dar generează cheltuieli constante din bani publici.
Cine este Costin Tudor directorul din SGG care beneficiază de spor la salariu fără derulare de proiect:
Costin Tudor este finul și fostul director de cabinet al Danielei Andreescu, șefa SGG în perioada Guvernului Boc, aceasta fiind demisă în 2011 chiar de către Premierul Emil Boc în urma unor încălcări a legislației privind conflictul de interese prin atribuirea de spații RAPPS membrilor familiei sale.
De asemenea, el a fost numit la conducerea Poştei în anul 2018, dar a demisionat după numai 2 luni. Potrivit contului său de LinkedIn., a studiat Dreptul la Universitatea Bioterra din Bucureşti şi este inginer, având ca specializare ”Maşini şi instalaţii pentru prelucrarea produselor alimentare”, la Universitatea Politehnică din Bucureşti.
Direcția Administrativă a SGG mai are ca atribuții, pe lângă implementarea proiectului de renovare a Palatului Victoria, și coordonarea curățeniei acestuia. Recent, liderul angajaţilor din Guvern, Noni Iordache, a declarat într-un interviu oferit la un post de televiziune că toaletele din sediul Guvernului sunt infestate cu stafilococ auriu, iar unii angajați au mers la medic după ce au prezentat simptomele specifice bacteriei. În urma controlului, specialistul a scris pe adeverinţă că stafilococul auriu a fost contractat de la locul de muncă, având în vedere că toți cei infestați lucrează în același loc.
În timp ce Guvernul cere reforme, absorbție accelerată a fondurilor europene și responsabilitate fiscală, propriul său sediu rămâne nereabilitat, iar singurele certitudini sunt întârzierile și salariile umflate. Palatul Victoria nu se renovează, dar funcționarii sunt recompensați ca și cum proiectul ar fi un succes.
Sporuri ascunse, răspunsuri trunchiate
Mai grav este că informațiile solicitate către SGG nu au fost oferite la prima noastră cerere. Anterior, redacția noastră a solicitat SGG date complete despre toți angajații care primesc sporuri în baza proiectelor cu fonduri europene în care sunt implicați.
Răspunsul transmis redacției noastre în data de 16.10.2025 a fost incomplet și înșelător: SGG a susținut că în 2025 doar doi angajați au beneficiat de sporuri, și doar pentru un singur proiect, și anume „PA3 CLOSE – Recovery through culture, tourism and people-to-people contacts in the Danube Region”.
Abia ulterior, în urma unei noi solicitări, SGG a răspuns, în 22.12.2025, și a ieșit la iveală adevărul: mai mulți angajați SGG, mai multe sporuri, un proiect major – Palatul Victoria – ținut sub preș.
În aceste condiții, nu știm câți angajați primesc cu adevărat sporuri, ce sume totale sunt plătite, câte proiecte PNRR sunt „implementate” doar pe hârtie. Cert este un lucru: Secretariatul General al Guvernului condus de Radu Oprea ascunde informații de ochii presei, iar transparența mult invocată de către autorități se oprește exact acolo unde încep banii publici și beneficiile salariale.
Renovarea Palatului Victoria: cronica unui eșec administrativ
Renovarea Palatului Victoria, una dintre cele mai simbolice clădiri ale statului, ar fi trebuit să fie un proiect-model: eficiență energetică, modernizare responsabilă a unui monument istoric, utilizare inteligentă a fondurilor europene din PNRR. În realitate, proiectul a devenit un caz de disfuncționalitate administrativă, marcat de licitații ratate, întârzieri, riscuri majore de pierdere a banilor europeni și lipsă de asumare politică.
Din punct de vedere al necesității, proiectul este greu de contestat. Palatul Victoria este o clădire:
- construită în anii ’30 -’40,
- încadrată ca monument istoric de categoria A,
- cu instalații tehnice în mare parte depășite moral și fizic,
- cu un consum energetic ridicat și costuri de întreținere semnificative.
În acest context, includerea clădirii în PNRR – Componenta 5 „Valul Renovării” a fost justificată. Statul român și-a aprobat oficial intenția prin Hotărârea de Guvern nr. 667/2024, care stabilește indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul „Eficientizarea energetică a clădirii Guvernului – Palatul Victoria”.
Pe hârtie, proiectul arată corect:
- lucrări de eficientizare energetică,
- modernizarea instalațiilor,
- intervenții compatibile cu statutul de monument istoric,
- valoare estimată de peste 130 milioane de lei,
- finanțare majoritar europeană.
Problemele apar însă din momentul în care proiectul intră în realitatea administrației românești.
Implementarea proiectului a fost gestionată de Secretariatul General al Guvernului (SGG). Aici începe seria de eșecuri. În decurs de aproximativ doi ani, timp în care la conducerea SGG s-a aflat atât PNL cât și PSD:
- au fost lansate mai multe proceduri de achiziție publică pentru proiectare și execuție;
- unele licitații au fost anulate pentru lipsă de oferte conforme;
- altele au fost suspendate sau blocate de contestații;
- caietele de sarcini au fost criticate public pentru ambiguități și cerințe discutabile.
Rezultatul: niciun constructor, niciun șantier, nicio lucrare începută.
Este o situație paradoxală și simbolică: Guvernul României nu reușește să gestioneze corect un proiect de renovare al propriei clădiri, în timp ce cere administrațiilor locale și mediului privat să respecte termene, reguli și standarde stricte în proiecte similare.
PNRR: oportunitate ratată și bani în pericol
Gravitatea situației crește atunci când intrăm în zona fondurilor europene. Contractul de finanțare prin PNRR a fost semnat încă din 2022, cu un termen-limită clar: lucrările trebuie finalizate până în 2026. Orice întârziere majoră pune în pericol eligibilitatea cheltuielilor.
Potrivit informațiilor apărute în mediul public, România riscă să piardă între 10 și 27 de milioane de euro din fondurile alocate proiectului. Sumele neeligibile ar urma să fie acoperite din bugetul de stat; cu alte cuvinte, din banii contribuabililor.
Acest lucru transformă proiectul dintr-un succes potențial al PNRR într-un exemplu de ineficiență instituțională, exact tipul de situație pentru care Comisia Europeană avertizează constant statele membre.
Este important de subliniat: ceea ce se întâmplă cu Palatul Victoria nu este un accident izolat, ci reflectă probleme structurale: capacitate administrativă slabă în gestionarea proiectelor mari, proceduri de achiziții prost pregătite, absența asumării politice clare pentru întârzieri și pierderi.
În mod ironic, Guvernul – instituția care ar trebui să reformeze statul – oferă prin propriul sediu un exemplu de cum NU funcționează statul român. Renovarea Palatului Victoria trebuia să fie un proiect-fanion al PNRR, un exemplu de bună practică, o dovadă că statul poate gestiona responsabil patrimoniul și banii europeni.
