RedactiaJoi, 12 iunie 2025,a fost publicată în Monitorul Oficial Decizia nr. 297/2025 a Curții Constituționale (CCR), prin care instanța de contencios constituțional a admis parțial excepția de neconstituționalitate formulată împotriva unor prevederi din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor publice. Decizia are un impact major asupra modului în care vor fi completate și publicate declarațiile de avere ale demnitarilor, punând în discuție echilibrul delicat dintre transparență și protejarea vieții private.
În esență, Curtea Constituţională a României a stabilit că declarațiile de avere nu mai pot cuprinde, sub răspunderea penală a declarantului, date privind veniturile și bunurile soțului/soției sau ale copiilor majori aflați în întreținere, întrucât aceste informații se află în afara controlului direct al persoanei obligate să le declare. Răspunderea penală este una personală, iar statul nu poate impune sancțiuni pentru eventuale omisiuni sau erori generate de refuzul altor membri ai familiei de a furniza datele necesare.
Curtea a reținut că, deși intenția legiuitorului este una legitimă – aceea de a combate corupția prin transparență patrimonială –, obligația de a declara venituri ale altor persoane, sub amenințarea răspunderii penale, este disproporționată și neconstituțională. Această constatare vizează articolul 3 alin. (2) din legea analizată, care fusese modificat astfel încât să includă expres această cerință, fără a distinge între ceea ce poate și ceea ce nu poate fi asumat personal de către declarant.
Mai mult, Curtea a declarat neconstituționale prevederile privind publicarea online a declarațiilor de avere și interese, reglementate de articolul 6 alin. (1) lit. d) și articolul 12 alin. (6)din aceeași lege. Publicarea pe internet a acestor declarații, chiar și cu o anumită anonimizare, nu oferă suficiente garanții pentru protejarea vieții private, întrucât identificarea persoanei și a bunurilor acesteia rămâne adesea posibilă, mai ales în localitățile mici sau medii.
Decizia critică și faptul că Parlamentul nu a pus în acord, în mod complet, legislația cu deciziile anterioare ale CCR, în special cu Decizia nr. 415/2010, care deja constata neconstituționalitatea obligativității de publicare online a declarațiilor. Astfel, instanța atrage atenția că o corectare „parțială” a textelor neconstituționale echivalează cu o ignorare a autorității Curții și a Constituției înseși.
Într-un pasaj semnificativ, CCR face trimitere la jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, subliniind că divulgarea publică a datelor nominale ale soțului și copiilor este incompatibilă cu drepturile fundamentale garantate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special cu articolele care consacră protecția datelor personale și viața privată.
Această decizie va produce efecte semnificative: Parlamentul va fi obligat să modifice Legea nr. 176/2010, în timp ce Agenția Națională de Integritate (ANI) va trebui să-și adapteze sistemul de colectare și publicare a declarațiilor.
Efectele sunt valabile doar pentru viitor, iar decizia este definitivă și general obligatorie, potrivit Constituției.
