RedactiaÎncepând cu 1 august 2025, România intră oficial într-o nouă etapă de austeritate fiscală, odată cu aplicarea primului pachet de măsuri anunțat de premierul Ilie Bolojan. Reforma fiscal-bugetară, adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului în Parlament și promulgată de președintele Nicușor Dan, aduce schimbări majore care vor afecta atât populația, cât și mediul de afaceri.
Creșteri de taxe și impozite
Printre cele mai importante măsuri care intră în vigoare:
- Majorarea TVA: cota standard crește de la 19% la 21%, iar cota redusă de 9% este înlocuită cu una de 11%. Aceasta se aplică inclusiv pentru alimente, medicamente, lemn de foc, energie termică și sectorul HoReCa — cel puțin temporar.
- Creșterea accizelor: accizele la carburanți, alcool și tutun cresc cu 10%, ceea ce va duce inevitabil la scumpiri în lanț.
- CASS pentru pensii mari: pensionarii cu venituri de peste 3.000 lei vor plăti contribuție la sănătate pentru partea ce depășește acest prag. Măsura vizează extinderea bazei de contribuabili de la 6 la 8 milioane de persoane.
- Impozit pe dividende: va rămâne 10% în 2025, urmând să crească la 16% începând cu 1 ianuarie 2026.
- Impozit special pentru bănci: băncile vor plăti un impozit suplimentar de până la 4% din cifra de afaceri, începând cu a doua jumătate a lui 2025.
- Taxe mai mari pe jocurile de noroc: impozitarea veniturilor operatorilor crește semnificativ, iar câștigurile jucătorilor vor fi taxate mai dur — de exemplu, taxa pe câștigurile de până la 10.000 lei crește de la 3% la 4%.
Alte măsuri cu impact direct
- Înghețarea cheltuielilor bugetare: începând cu 2026, salariile și pensiile din sistemul public vor fi înghețate, iar angajările limitate.
- Reorganizarea burselor școlare: doar 15% din elevii unei clase vor mai beneficia de burse de merit (media minimă 9). Se păstrează bursa pentru mamele minore.
- Creșterea normei didactice: profesorii vor avea cu două ore mai mult pe săptămână, conform noilor norme.
Reacții și justificări
Premierul Ilie Bolojan a calificat pachetul ca fiind „un act de responsabilitate”, necesar pentru a evita o criză bugetară profundă și pentru a preveni retrogradarea României la statutul de „junk” pe piețele financiare. El a atras atenția că statul cheltuie 132 de lei pentru fiecare 100 de lei încasați, o dinamică nesustenabilă pe termen lung.
„Suntem foarte aproape de limită. Nu e ceasul al doisprezecelea, dar nici departe nu suntem. Această perioadă dificilă va fi doar temporară”, a declarat Bolojan în fața Parlamentului.
Președintele Nicușor Dan a susținut măsurile, menționând că ele sunt esențiale pentru atingerea țintei de deficit bugetar de 7,5% și că al doilea pachet de reforme fiscale este pregătit pentru începutul lunii august.
Context politic tensionat
Adoptarea primului pachet de măsuri de austeritate s-a produs într-un climat politic tensionat, cu reacții virulente din partea opoziției și semnale de disconfort chiar din interiorul coaliției de guvernare. Guvernul condus de Ilie Bolojan a ales să își angajeze răspunderea în fața Parlamentului, o procedură legală dar controversată, care a ocolit dezbaterile parlamentare detaliate și a obligat forțele politice să reacționeze rapid.
Surse politice au indicat tensiuni între partidele aflate la guvernare, în special între liderii acestora și parlamentarii din teritoriu, care au exprimat temeri privind impactul electoral al unor astfel de măsuri impopulare.
Cu toate acestea, președintele Nicușor Dan a lăudat „maturitatea politică” a formațiunilor pro-occidentale care, în ciuda disconfortului, au susținut aplicarea pachetului de reforme, în numele stabilității macroeconomice.
„Cel mai simplu pentru fiecare era să stea în opoziție. E remarcabil că partidele pro-occidentale și-au asumat asta, chiar dacă nu este o decizie populară”, a declarat președintele în cadrul unei conferințe de presă la Salzburg.
Citiți aici Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare.
Foto: Designed by Freepik www.freepik.com
