RedactiaAnaliza Harta Riscurilor de Țară, realizată de Allianz Trade, oferă o analiză detaliată a mediului economic, politic și de afaceri, precum și a factorilor de sustenabilitate care influențează riscul de neplată pentru companii din 83 de economii.
Analiza se bazează pe un model propriu de rating al riscului, actualizat trimestrial cu cele mai recente evoluții economice și date Allianz Trade privind insolvențele globale și climatul de afaceri.
România se află într-o poziție mixtă, între reziliență și provocări economice majore:
- Economia încetinește: După o creștere de doar +0,8% în 2024, PIB-ul este estimat să își revină la +3,1% în 2025 și +3,6% în 2026, dar riscurile persistă.
- Inflație ridicată și dobânzi în scădere: Deși inflația va scădea treptat de la 5,6% în 2024 la 3,4% în 2026, politica monetară relaxată ar putea menține presiunile asupra prețurilor.
- Deficite îngrijorătoare: România continuă să înregistreze deficite fiscale și de cont curent ridicate, iar datoria publică va depăși 50% din PIB în 2024-2026.
- Mediu de afaceri vulnerabil: România ocupă locul 51 în Indexul Libertății Economice și locul 54 în Environmental Sustainability Index, cu puncte slabe în transparența guvernamentală și sustenabilitate.
- Instabilitate politică: Anularea alegerilor prezidențiale din 2024 și formarea unui guvern pro-european fragil mențin incertitudinea politică ridicată.
Aceste aspecte subliniază un peisaj economic volatil, unde oportunitățile de creștere sunt însoțite de riscuri semnificative.
Îmbunătățiri ale riscului de țară în economii ce reprezintă 17% din PIB-ul global
În 2024, Allianz Trade a crescut ratingul de risc pentru 48 de economii, cu 27 mai multe față de 2023, în timp ce doar cinci țări au fost retrogradate, cu o singură retrogradare în plus comparativ cu anul precedent. Aceste actualizări reflectă o redresare parțială a creșterii economice și a condițiilor de finanțare la nivel global. Cea mai mare parte a îmbunătățirilor s-a concentrat pe piețele emergente, unde America Latină a înregistrat cele mai multe creșteri de rating (13), urmată de Europa (10) și regiunea Asia-Pacific (9). Totuși, doar 17 dintre aceste îmbunătățiri vizează perspectiva pe termen lung, ceea ce sugerează că progresul este în mare parte de natură ciclică. În schimb, majoritatea retrogradărilor s-au înregistrat în Orientul Mijlociu, inclusiv în Bahrain, Israel și Kuweit. Această tendință este determinată de tensiuni prelungite în lanțurile de aprovizionare și de prețurile petrolului aflate sub pragul de rentabilitate fiscală.
Riscurile economice rămân ridicate în 2025-2026, în ciuda îmbunătățirilor globale
Deși perspectivele economice globale s-au îmbunătățit datorită inflației în scădere, a fluxurilor de credit și a condițiilor de lichiditate mai favorabile, riscurile descendente rămân încă ridicate pentru anul 2025-2026. În piețele emergente, climatul de afaceri rămâne dificil, în timp ce economiile dezvoltate se confruntă cu incertitudinea politică prelungită și cu măsurile de consolidare fiscală iminente. În plus, riscul de recesiune este amplificat de amenințarea unui nou război comercial, în timp ce presiunile inflaționiste ar putea eroda încrederea companiilor, determinându-le să rămână într-o stare prelungită de prudență și expectativă. Analiza sub-ratingurilor de risc de țară arată că redresarea economică, comparativ cu perioada pre-pandemică, este vizibilă, în special, la nivelul condițiilor macroeconomice, care s-au îmbunătățit global datorită progreselor din 2024. Scorul mediu global a depășit nivelurile pre-pandemice, ajungând la 3 din 6 (echivalentul unui rating BB). Cu toate acestea, mediul structural de afaceri (SBE) a rămas sub nivelurile pre-pandemice, cu un rating echivalent B. În 2024, 18 țări, inclusiv Arabia Saudită, Taiwan, Japonia, România și Chile, au înregistrat deteriorări ale climatului de afaceri.
Deși s-au înregistrat unele îmbunătățiri parțiale datorate normalizării insolvențelor în mediul de afaceri, riscul comercial rămâne încă sub nivelurile din perioada pre-pandemică. În 2024 numărul insolvențelor a crescut în două din trei țări, iar firmele mari nu au fost imune la acest fenomen. Astfel, anul trecut s-a înregistrat peste o insolvență pe zi în rândul companiilor cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane EUR, un nivel record. Pentru 2025, analiștii Allianz Trade se așteaptă ca Indicele Global al Insolvențelor să atingă un nivel stabil, după trei ani consecutivi de creștere. Cu toate acestea, insolvențele vor continua să înregistreze un trend ascendent, reprezentând 50% din PIB-ul global, inclusiv în SUA, Germania, Italia, Spania și China.
Dezechilibrele macroeconomice rămân un motiv de îngrijorare
Economia beneficiază de apartenența la Uniunea Europeană și de relații internaționale solide, susținute de un sector industrial competitiv, o rată scăzută a șomajului și un mediu de afaceri adecvat. Cu toate acestea, instabilitatea guvernamentală și lipsa reformelor structurale în sectoarele economice esențiale rămân provocări majore. Situația financiară precară a sectorului public, deficitele mari de cont curent – acoperite doar parțial prin investiții străine directe – și povara datoriei externe, reprezintă riscuri suplimentare pentru echilibrul macroeconomic.
România între reziliență și provocări: Creștere moderată, inflație ridicată și riscuri economice persistente
România a fost una dintre economiile emergente cu cea mai solidă performanță, însă perioadele de creștere economică accelerată, însoțite de dezechilibre, au generat îngrijorări. În ultimele două decenii, PIB-ul real a crescut, în medie, cu +3,7% anual, depășind media statelor membre ale UE din Europa Centrală și de Est. Economia a fost afectată puternic de criza globală generată de pandemie în 2020 (-3,7%), înregistrând o creștere de 5,7% în 2021. Totuși, perspectivele economice s-au deteriorat semnificativ odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, din cauza dependenței anterioare de importurile energetice din Rusia și a impactului sancțiunilor UE, care au amplificat inflația și riscul de penurie energetică.
Susținută de consumul robust, în 2022, economia României a rezistat mai bine decât se anticipa, investițiile și cererea externă, atingând o creștere de +4,1%. Însă, inflația în creștere, dobânzile ridicate, cererea externă în scădere și reducerea încrederii în mediul de afaceri au frânat expansiunea economică în 2023, când PIB-ul real a avansat cu doar +2,1%. În 2024, economia a încetinit și mai mult, cu o creștere de +1,4% în prima jumătate a anului, urmată de o scădere de -0,3% în trimestrul III, ceea ce a dus la un avans anual modest de doar +0,8%.
Pentru 2025 și 2026, analiștii anticipează o accelerare economică estimată la +3,1% și +3,6%, susținută de investițiile publice reziliente, redresarea consumului intern și relaxarea treptată a politicii monetare. Deși Banca Națională a României (BNR) urmărește să mențină inflația la un nivel stabil (2,5% +/- 1pp), politica monetară a fost relaxată o perioadă îndelungată. Dobânda reală a fost negativă între 2017 și octombrie 2023, iar inflația a atins niveluri de două cifre între 2022 și 2023, în mare parte din cauza creșterii prețurilor la energie.
Banca Națională a României a crescut rata dobânzii de referință de la 1,25% în septembrie 2021 la 7,00% în ianuarie 2023, pentru a controla creșterea prețurilor. Apoi, în iulie 2024, a început să reducă treptat dobânda, ajungând acum la 6,5%. De asemenea, Banca Centrală a intervenit frecvent pe piețele valutare pentru a menține stabilitatea cursului RON/EUR, o strategie care va continua, cât timp dispune de rezerve valutare suficiente. În ceea ce privește inflația, aceasta va rămâne mai persistentă decât în economiile vecine, fiind susținută de creșteri salariale puternice, majorări ale prețurilor la alimente și politici fiscale relaxate. După un nivel de 5,6% în 2024, inflația este prognozată să scadă la 4,5% în 2025 și 3,4% în 2026.
Finanțe publice și externe îngrijorătoare
În România, situația finanțelor publice continuă să se deterioreze devenind un motiv de îngrijorare. Stimulentele fiscale pro-ciclice au dus la creșterea deficitului bugetar la -4,3% din PIB în 2019, iar acest dezechilibru s-a accentuat semnificativ în 2020 (-9,3%) și 2021 (-7,2%), pe fondul măsurilor de sprijin economic legate de pandemia Covid-19.
În 2022-2023, deficitul anual a rămas ridicat, la peste -6% din PIB, reflectând atât scăderea veniturilor fiscale, cât și creșterea cheltuielilor ca răspuns la criza generată de războiul din Ucraina. Deși sunt planificate măsuri de consolidare fiscală, deficitul este estimat să rămână peste -5% din PIB în perioada 2024-2026. În paralel, datoria publică a crescut de la 35% din PIB în 2019 la 49% în 2023, iar estimările indică depășirea pragului de 50% în perioada 2024-2026.
Un alt motiv de îngrijorare pentru economia României sunt finanțele externe. Deficitul de cont curent, adică diferența dintre ce importă și ce exportă România, s-a accentuat constant, ajungând la -9,3% din PIB în 2022 și rămânând ridicat și în 2023-2024, la peste -7%. Un aspect îngrijorător este că doar 30% din acest deficit a fost acoperit de investiții străine directe, mult mai puțin decât procentul de 75% considerat acceptat. În plus, această proporție a scăzut semnificativ față de 2016, când 168% din deficit era acoperit de astfel de investiții.
Pentru 2025-2026, se estimează că exporturile și importurile vor crește într-un ritm similar, menținând deficitul de cont curent la peste -6% din PIB. În același timp, acoperirea acestuia prin ISD va rămâne sub 50%, în condițiile în care fluxurile de capital către piețele emergente mai slabe vor rămâne modeste pe fondul incertitudinilor economice globale. Acest context, coroborat cu deficitele fiscale ridicate, ar putea crește nevoile de finanțare externă până la niveluri critice. Pe de altă parte, rezervele valutare ale BNR și-au revenit după minimele temporare din 2022, ajungând la 70 miliarde USD în august 2024, echivalentul a cinci luni de importuri – un nivel considerat adecvat. Totuși, acestea nu acoperă integral plățile datoriei externe scadente în următoarele 12 luni, fiind sub pragul de confort de 125%.
În ceea ce privește mediul de afaceri din România, acesta este, în general, favorabil, deși persistă anumite vulnerabilități. Indicatorii anuali Worldwide Governance Indicators ai Băncii Mondiale sugerează că reglementările și cadrul juridic sunt, în linii mari, prietenoase cu mediul de afaceri, însă percepția asupra corupției rămâne o problemă. Indexul Libertății Economice 2024 al Heritage Foundation plasează România pe locul 51 din peste 180 de economii, evidențiind puncte forte în domeniile drepturilor de proprietate, povara fiscală, libertatea comercială și libertatea investițiilor. Totuși, există slăbiciuni în ceea ce privește integritatea guvernamentală și libertatea financiară.
În clasamentul Allianz Trade, Environmental Sustainability Index, România ocupă locul 54 din 210 economii, având rezultate bune la eficiența energetică, emisiile de CO₂ pe unitatea de PIB și stresul hidric. Cu toate acestea, persistă vulnerabilități în producția de energie regenerabilă, rata de reciclare și capacitatea de adaptare la riscurile climatice.
În ceea ce privește riscul politic sistemic, acesta este moderat, dar volatilitatea politică este ridicată. Totuși, incertitudinea politică afectează perspectivele de consolidare fiscală. În decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale în urma unor acuzații de interferență externă, determinând organizarea unor noi alegeri în primăvara lui 2025. Deși s-a format un nou guvern pro-european alcătuit din patru partide, stabilitatea acestuia rămâne incertă.
