Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit semnificativ în scădere perspectivele economiei românești, indicând o încetinire accentuată a creșterii în 2026 și riscuri tot mai mari generate de contextul internațional.
Potrivit celui mai recent raport „World Economic Outlook”, economia României ar urma să crească cu doar 0,7% în 2026, la jumătate față de estimarea anterioară de 1,4%.
Noua prognoză confirmă tendința de slăbire a economiei, după ce avansul PIB a fost de 0,7% în 2025 și 0,9% în 2024, iar țara a intrat în recesiune tehnică în a doua jumătate a anului trecut, cu două trimestre consecutive de contracție.
Perspective economice slabe comparativ cu regiunea
Evaluările FMI plasează România sub media regiunii Europei emergente, unde creșterea estimată pentru 2026 este de aproximativ 2%. În contrast: Bulgaria ar putea înregistra o creștere de 2,8%, iar Cehia de 2,2%.
În ciuda încetinirii din prezent, FMI anticipează o revenire economică în 2027, când PIB-ul României ar putea avansa cu 2,5%.
Inflație ridicată și șomaj în creștere
Raportul indică și deteriorarea altor indicatori macroeconomici:
- Inflația medie este estimată la 7,8% în 2026, peste prognoza anterioară (6,7%)
- În 2027, inflația ar urma să scadă la 3,9%
- Rata șomajului este așteptată să ajungă la 6%, ușor peste estimările anterioare
În plus, deficitul de cont curent este prognozat la 6,8% din PIB, în scădere față de 8% anul trecut, dar încă la un nivel ridicat.
Reacția Guvernului
Ministrul Economiei, Irineu Darău, consideră că noua estimare este mai apropiată de realitate, în contextul actual: „Probabil că acum, cu criza combustibilului, acea creștere de 0,7% este o prognoză mai realistă (…) sunt factori externi pe care nu îi putem controla.”
Oficialul a subliniat că scumpirea energiei și încetinirea economiei globale influențează direct România, deși creșterile de prețuri nu s-au transmis încă integral în economie.
Context global tensionat: risc de recesiune mondială
FMI avertizează că economia globală ar putea intra într-o perioadă apropiată de recesiune dacă conflictul din Orientul Mijlociu escaladează, în special în contextul tensiunilor dintre Iran și alianța Statele Unite – Israel.
Un scenariu pesimist include:
- creșterea prețului petrolului la 110–125 dolari/baril
- scumpiri persistente la energie și alimente
- încetinirea creșterii economice globale sub 2% în 2026
Economistul-șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, avertizează că un astfel de nivel ar fi resimțit de populație ca o recesiune, prin creșterea șomajului și a insecurității alimentare.
Revizuirea negativă a prognozei pentru România reflectă atât vulnerabilități interne, cât și presiuni externe majore. Deși există perspective de revenire în 2027, evoluția pe termen scurt rămâne incertă, fiind puternic dependentă de evoluțiile geopolitice și de piața energiei.
Foto: Freepik www.freepik.com


