Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a declarat, joi, referitor la hotărârea de Guvern pentru reorganizarea Romsilva, că din 41 de direcţii silvice vor mai rămâne 12 direcţii. De asemenea, va exista o scădere de 90% din actualul număr de directori, ceea ce aduce o economie de 19 milioane de lei la buget.
După şedinţa de Guvern, Diana Buzoianu a precizat că de la depunerea jurământului a anunţat că reorganizarea Romsilva va fi prioritatea sa zero.
”Iată, la o lună distanță, venim și cu o propunere concretă de hotărâre de guvern pentru reorganizarea Romsilva. Ea se clădește pe trei piloni fundamentali pe care i-am urmărit de la bun început pentru această reorganizare. Pe de-o parte, regionalizarea direcțiilor silvice; astăzi există 41 de direcții silvice, adică pentru fiecare județ în parte avem câte o direcție silvică. Propunerea pe care noi o avem prin hotărârea de guvern este de 12 direcții silvice. Asta înseamnă o scădere – aproape de 70% – din numărul de direcții silvice. Este o scădere care este necesară, inclusiv pentru eficientizarea activității Romsilva. Nu există o nevoie reală pentru 41 de direcții. Este o nevoie inclusiv de eficientizare, prea mult aparat administrativ care funcționează pentru fiecare direcție. Vor fi toate mutate și va exista o structură regională, 12 direcții la nivel de țară. Pe primul pilon aș vrea să menționez și numărul de directori, pentru că astăzi, în cele 41 de direcții, fiecare direcție în parte are între doi-patru directori. Direcțiile silvice regionale de care vorbim, care vor fi înființate conform hotărârii de guvern, vor avea un director. Deci, practic, vorbim de aproape 90% din directorii, o scădere de 90% din actualul numărul de directori. Păstrăm aproximativ 10% din numărul de directori. Asta înseamnă o scădere și o câștigare, până la urmă, de bani la buget de 19 milioane de lei. Sigur, acești bani vor fi folosiți de către Romsilva pentru a fi îndreptați către activitatea lor de bază, activitatea administrării de păduri”, a declarat Diana Buzoianu.
Aceasta a mai spus că al doilea pilon fundamental al hotărârii privind reorganizarea Romsilva se bazează pe contabilitate, pe eficientizarea financiară. ”Vorbim despre nevoia de a avea separată activitatea privind gestionarea, administrarea pădurilor de activitatea de exploatare, de activitatea de întreținere de drumuri și de activitatea de valorificare produse nelemnoase, creșterea și valorificarea vânatului, piscicultură și alte tipuri de activități pe care le poate desfășura Romsilva. Ce ne dorim de fapt? Ne dorim să nu mai existe găuri negre în activități secundare pe care le desfășoară Romsilva, ca banii Romsilva să se ducă în principal către activitatea de bază, activitatea de administrare de păduri. Această activitate nu trebuie să fie eficientă neapărat din perspectivă economică, pentru că administrarea pădurilor are o grămadă de alte criterii sociale pe care trebuie să le urmărim. În schimb, dacă Romsilva desfășoară activități secundare – repet, exploatare de lemn, producere de… Oricum, am scăzut o grămadă de tipuri de activități, am tăiat foarte multe tipuri de activități pe care le-ar fi putut desfășura Romsilva până în momentul de față. Dar dacă Romsilva decide să desfășoare activități secundare, deci nu vorbim de administrarea pădurilor, unde nu ne uităm neapărat la acest criteriu de eficiență economică, ci la un criteriu mai mare, de gestionare sustenabilă a fondului forestier, în afara acestei activități principale, dacă Romsilva decide să desfășoare activități secundare, acelea trebuie să fie și eficiente economic, pentru că nu este normal să ducem bani de la activitatea principală, de la gestionarea și administrarea pădurilor, ca să acoperim gestionarea de hoteluri sau orice altă activitate secundară pe care ar putea să o aibă Romsilva.
Ministrul a arătat că al treilea pilon pe care se bazează hotărârea de guvern privind reorganizarea Romsilva sunt indicatorii de performanță financiari și non-financiari, care, pentru prima data, vor fi trecuți în hotărârea de guvern privind organizarea Romsilva.
”Vorbim aici de directori care vor avea criterii minimale și șefi de ocoale care vor avea criterii minimale de performanță; sigur, și număr de ore de formare, număr de instruiri pe care ar trebui să le aibă anual, inclusiv suprafețe din fondul forestier care trebuie să fie acoperite minimal de mijloace de supraveghere video. Știm că avem deja o lege de aproape un an de zile cu privire la CCTV, la un sistem de monitorizare video care să poată să urmărească ce tăieri au fost făcute pentru a scădea tăierile ilegale. Minimul de criteriu care trebuie să fie îndeplinit este o acoperire de 30%, așa cum l-am propus noi, din suprafața de fond forestier. Și mai sunt multe alte criterii pe care le-am pus; de exemplu, identificarea arborilor remarcabili, arborilor de habitat, insulelor de îmbătrânire, care au fost trecute deja ca obligații în Codul silvic. În acest HG trecem, în sfârșit, și niște indicatori de performanță. Adică, de exemplu, în 10 ani, o creștere de 10% pe an pentru acest criteriu, care deja este trecut în Codul silvic, că acești arbori ar fi trebuit să fie identificați, aceste insule ar fi trebuit să fie identificate, cuantificăm în sfârșit și cum trebuie să fie îndeplinită această obligație, nu generic, ea să existe, dar, de fapt, în realitate, în fiecare an să nu avem niciun arbore identificat sau nicio insulă de îmbătrânire identificată”, a declarat Diana Buzoianu.
”Aș mai vrea doar să anunț că săptămâna aceasta, ieri, am trimis Corpul de Control la Direcția Silvică Arad, unde domnul director Țigan – este cel care s-a pensionat pe 100.000 de euro, s-a reangajat în câteva zile înapoi – pentru a vedea exact dacă a fost respectată legislația. În momentul în care s-a reîntors, a beneficiat de un beneficiu uriaș de pensionare, de un bonus uriaș de pensionare și vrem să vedem dacă totul a fost făcut conform legislației”, a mai spus ministrul mediului.


