Noi reguli pentru angajarea străinilor: listă de ocupații deficitare și interdicții pentru taxe

Guvernul României a adoptat o ordonanță de urgență care schimbă semnificativ regulile pentru angajarea lucrătorilor străini, introducând digitalizare, controale mai stricte și măsuri de protecție atât pentru angajați, cât și pentru piața muncii interne.

Astfel, în ședința din 23 aprilie 2026, Guvernul României a aprobat Ordonanța de Urgență privind accesul străinilor pe piața muncii, act normativ care urmărește să răspundă deficitului major de forță de muncă și să reducă birocrația pentru angajatori.

Platformă digitală unică și proceduri simplificate

Elementul central al noilor reglementări este lansarea platformei WorkinRomania.gov.ro, un sistem digital național prin care statul va gestiona „transparent, sigur și digitalizat” accesul lucrătorilor străini.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, platforma va fi administrată de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), pe infrastructura hub.mai.gov.ro, și va permite verificarea în timp real a datelor de către autorități.

În paralel, procedurile de avizare sunt simplificate și termenele reduse, pentru a facilita accesul antreprenorilor români la forță de muncă din state terțe.

„Lista ocupațiilor deficitare” devine criteriu-cheie

Ordonanța introduce o „Listă a ocupațiilor deficitare”, aprobată prin Hotărâre de Guvern și actualizată semestrial pe baza datelor furnizate de ANOFM și INS, dar și în urma consultării partenerilor sociali.

Această listă devine un instrument central:

• angajările din afara țării vor fi permise, în majoritatea cazurilor, doar pentru aceste ocupații;
• se consolidează principiul că locurile de muncă trebuie ocupate mai întâi de lucrători disponibili pe piața internă.

Dogioiu a subliniat că mecanismul „așază explicit recrutarea de lucrători străini în raport cu nevoile reale ale economiei și cu protejarea forței de muncă”.

Depozit financiar și contracte standardizate

Actul normativ introduce și un depozit financiar obligatoriu, un mecanism preventiv menit să acopere:

• costurile de repatriere;
• sprijinul pentru lucrători aflați în situații de risc;
• amenzile aplicate agențiilor care nu respectă legea.

De asemenea, sunt standardizate trei tipuri de contracte:

1. contractul de prestări servicii (agenție–angajator);
2. contractul tripartit (agenție–angajator–lucrător), inclusiv în limba lucrătorului;
3. contractul individual de muncă.

Un alt pilon esențial este introducerea principiului „angajatorul plătește”, care interzice perceperea de comisioane, taxe sau garanții de la lucrători.

Măsura aliniază România la standardele internaționale ale Organizației Internaționale a Muncii și OCDE și vine în contextul unor abuzuri frecvente semnalate în trecut, când muncitorii străini erau obligați să plătească ilegal pentru a fi angajați.

Combaterea migrației ilegale și impact asupra Schengen

Potrivit Ioanei Dogioiu, ordonanța are și un rol major în combaterea migrației ilegale. Oficialul a explicat că, în trecut, sub pretextul angajării, erau aduși în România „așa-ziși lucrători” care ajungeau ulterior în alte state UE, generând costuri de repatriere și probleme în procesul de aderare la Spațiul Schengen.

Noul sistem ar urma să reducă aceste riscuri și să limiteze intermedierea abuzivă, contribuind totodată la diminuarea concurenței neloiale pe piața muncii.

Beneficii pentru lucrători, economie și stat

Guvernul și purtătorul de cuvânt evidențiază trei direcții majore de impact:

• protecția lucrătorilor străini, mai bine apărați împotriva abuzurilor;
• sprijin pentru angajatori, prin acces mai rapid și mai clar la forță de muncă;
• protejarea pieței interne, prin corelarea strictă cu nevoile economiei.

Angajatorii care doresc să recruteze lucrători străini vor fi obligați să se înregistreze în platforma electronică, ceea ce permite autorităților să monitorizeze și să verifice întregul proces.

În ultimii 10 ani, contingentul de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în România a crescut de la 5.500 în 2015 și 2016 la 100.000 în perioada 2022-2025. Pentru acest an a fost stabilit un contingent de 90.000 de lucrători străini.

Această evoluție confirmă presiunea tot mai mare de pe piața muncii și nevoia de reglementare mai strictă și mai eficientă.

Foto: Freepik  www.freepik.com