RedactiaProcurorii militari ai DNA au descins joi dimineață la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” și în alte 18 locații într-un dosar cu prejudiciu estimat la aproape 10 milioane de lei. În centrul anchetei se află general-maior dr. Florentina Ioniță-Radu, prima femeie-general din istoria medicinei militare românești și comandant al spitalului de peste un deceniu. Vedeți și primele precizări transmise oficial de DNA!
Cazul scoate la iveală suspiciuni mai vechi, controale interne și o rețea complexă de influență politică și militară.
Surse judiciare afirmă că procurorii investighează abuz în serviciu, complicitate la abuz și uzurpare de calități oficiale. În acest dosar, vizată principală este general-maior Florentina Ioniță-Radu, alături de alte 16 persoane.
Conform surselor, au fost efectuate 19 percheziții – la spital, la domiciliul generalului și la alte puncte de interes, inclusiv sediile unor colaboratori din proiecte europene.
Ordine retroactive și eternizarea la conducere
Unul dintre cele mai controversate aspecte ale carierei generalului este prelungirea neclară a mandatului de comandant după pensionarea legală (31 octombrie 2022).
Abia în aprilie 2023, Ministerul Apărării ar fi emis un ordin retroactiv prin care confirma funcția „începând cu 31 octombrie 2022”. Potrivit unor experți citați de presă, acest act ridică întrebări juridice privind legalitatea și oportunitatea sa.
Surse din cadrul MApN spun că ordinul a fost perceput intern ca „o încercare de a legitima retrospectiv o situație neobișnuită și discutabilă”.
Proiecte europene și venituri controversate
Generalul Ioniță-Radu a ocupat simultan funcția de director științific în proiectul european ROCCAS II, derulat între decembrie 2020 și decembrie 2023, finanțat din fonduri UE.
Conform datelor apărute în presă, a obținut venituri nete de peste 173.500 de lei din această poziție, dar există suspiciuni privind dreptul legal de a deține funcția, dat fiind statutul său de comandant militar.
Pentru a gestiona atribuțiile de semnare a contractelor, ar fi apelat la colonelul Constantin Ștefani, care a semnat contracte de muncă cu timp parțial. Surse spun că „această delegare ridică întrebări despre legalitatea procedurilor”.
Achiziții și pontaje în centrul controversei
Mai multe contracte pentru materiale medicale banale – șervețele, halate, saboți – au atras atenția publicului prin valori ridicate și disproporționate față de piață.
În paralel, surse interne au semnalat pontaje în proiecte în timpul concediilor, o practică care ar contraveni regulamentelor interne.
Mai multe surse judiciare și din mediul informațional susțin că generalul Florentina Ioniță-Radu și aproximativ 17 subalterni ar fi pontat ore suplimentare pe baza unor contracte europene, deși activitățile respective nu ar fi fost efectiv desfășurate. Se pare că își făceau pontaje fictive pe motiv că desfășurau activități pe proiecte europene, pentru a fi plătiți suplimentar, afirmă sursele. În aceste proiecte, persoanele desemnate puteau beneficia de un spor de 50% din salariu, iar sporul era acordat pe baza pontajelor, care ar fi fost, în fapt, false.
Chiar și generalul Florentina Ioniță-Radu ar fi figurat pe aceste pontaje fictive, deși nu ar fi desfășurat activitățile indicate. Această practică ar fi vizat rotunjirea veniturilor personale și ale subalternilor, creând suspiciuni serioase cu privire la legalitatea plăților.
Legăturile financiare cu firma soțului, Mario Impex 93 SRL, și împrumuturile între persoane apropiate au generat întrebări despre transparența declarațiilor de avere. Conform datelor oficiale, în 2023 Florentina Ioniță-Radu a raportat venituri de peste 325.000 de lei, iar soțul său doar 16.993 lei.
Controale interne și verificări MApN
Potrivit DeFapt.ro, Ministerul Apărării Naționale a inițiat în 2023 un control intern realizat de Corpul de Control și Inspecție, la cererea ministrului.
Controlul a vizat managementul spitalului și modul de derulare al proiectelor interne și europene. Aspectele identificate au fost transmise structurilor competente, însă detaliile nu au fost publicate.
Un alt subiect controversat este transferul Spitalului Witting către Spitalul Militar Central. Operațiunea a fost amânată repetat din cauza problemelor juridice și a conflictelor privind contractele colective de muncă.
Rețeaua de influență politică
Generalul Ioniță-Radu, născută la Buzău și medic gastroenterolog, a fost numită comandant în 2014 și a fost decorată de mai multe ori de Klaus Iohannis, între 2015 și 2019, inclusiv cu Ordinul Național „Steaua României”.
Surse din mediul politic susțin că a avut relații apropiate cu lideri importanți: Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu, Viorica Dăncilă, Lucian Romașcanu și Sorin Grindeanu. Acesta din urmă ar fi fost văzut recent într-o plimbare agale prin curtea spitalului alături de generalul Florentina Ioniță-Radu.
În paralel, generalul Florentina Ioniță-Radu este considerată o apropiată a generalului Cătălin Zisu, și el vizat de ancheta DNA pentru abuz în serviciu și un prejudiciu estimat la 2,5 milioane de euro.
Spital strategic, dar cu lipsuri grave
Paradoxal, Spitalul Militar Central, condus de 11 ani de Ioniță-Radu, nu are încă secție de toxicologie sau unitate pentru mari arși, în ciuda bugetelor și dotărilor considerabile.
Chiar comandantul a recunoscut public aceste lacune, în timp ce contractele și cheltuielile continuă să ridice semne de întrebare privind raportul cost-beneficiu și prioritățile investițiilor.
Putere, merit și fragilitate
Cazul Florentina Ioniță-Radu dezvăluie tensiunile dintre merit, influență și impunitate în sistemul militar.
Ani de distincții, relații cu președinți și premieri, și funcții simultane în proiecte europene nu au protejat-o de ancheta DNA.
Descinderile procurorilor și verificările interne arată că nicio funcție, oricât de simbolică, nu garantează protecție absolută. În același timp, ancheta pune sub lupă modul în care puterea militară poate fi interconectată cu politica și banii publici.
Pentru Armata României și sistemul medical militar, acest dosar reprezintă un moment de cotitură: de la imaginea unui spital de elită, la suspiciuni de corupție, ordine retroactive și cheltuieli opace.
Și, mai ales, arată cât de fragil este echilibrul între meritul profesional, influența politică și responsabilitatea legală.
În urmă cu 4 luni, o altă anchetă de amploare desfășurată de Direcția Națională Anticorupție a scos la lumină un sistem corupt funcțional în cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” din București. Medici militari de rang înalt, printre care col. dr. Marian Mitrică, col. dr. Vasile-Alin Chirteș și col. dr. Emil Popa, au fost acuzați că ar fi primit constant bani de la pacienți și aparținători pentru intervenții chirurgicale, consultații sau emiterea de concedii medicale.
UPDATE: Primele informații oficiale de la DNA
Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat, printr-un comunicat oficial, că procurorii militari desfășoară o anchetă privind suspiciuni de corupție în rândul unor cadre medicale militare, fapte care ar fi fost comise în perioada 2020–2023. În acest context, pe 16 octombrie 2025, au loc percheziții domiciliare în 19 locații din București și județul Ilfov, inclusiv într-un birou dintr-o instituție publică.
Redăm mai jos, integral, comunicatul DNA:
”Ca răspuns la solicitările formulate de reprezentanți ai mass-media, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:
Procurorii militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiuni de corupție săvârșite de militari efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea de către cadre medicale militare, a unor infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, în perioada 2020 – 2023.
În cursul zilei de 16 octombrie 2025, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 19 locații situate pe raza municipiului București și a județului Ilfov, dintre care una într-un birou aflat într-o instituție publică, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice.
Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare.”
