Mai mult de jumătate dintre cele 66 de reforme cuprinse în Planul de Redresare şi Rezilienţă al României (PNRR) sunt îndeplinite, iar alte 23 de reforme sunt în curs de îndeplinire, potrivit ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu.
„38 de reforme (57,6% din total), adică mai mult de jumătate din cele 66 de reforme cuprinse în Planul de Redresare şi Rezilienţă al României sunt îndeplinite! Alte 23 de reforme sunt în curs de îndeplinire iar restul de 5 reforme sunt programate pentru a fi îndeplinite în a doua jumătate a anului 2025 şi prima jumătate a anului 2026. Se vorbeşte mult despre reformele din PNRR şi stadiul acestora, se distorsionează partinic adevărul pentru a se prezenta o altă realitate şi a se lăsa impresia că România nu face reforme”, a transmis ministrul pe pagina sa de Facebook.
El spune că realizarea reformelor este în deplină concordanţă cu noul calendar de implementare a PNRR, aprobat în decembrie 2023. Din cele 38 de reforme, 21 sunt închise definitiv, iar 17, având aprobate elementele cheie de legiferare şi implementare, au asociate ţinte de rezultat, efect şi impact care se măsoară în anii 2025-2026.
Dintre care cele mai relevante reforme realizate, Adrian Câciu a amintit:
– Legile justiției (legi privind statutul magistraților, organizarea judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii) și modificările aduse codului penal și Codului de procedură penală;
– Lupta împotriva corupției (legea privind protecția avertizorilor și Strategia națională anticorupție);
– Legea pensiilor (noii legi privind sistemul de pensii, reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale)
– Reforma ANAF prin digitalizare (SPV, criterii de risc, structuri de control fiscal;
– Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară (planificare bugetară multianuală, analiza cheltuielilor din sănătate și educație, consiliul fiscal);
– Securitatea cibernetică (lege, strategie, ocupații noi digitale în codul COR);
– Cloud-ul guvernamental;
– Transport sustenabil (decarbonizarea rutieră în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”);
– Mobilitatea urbană durabilă (lege și plan de mobilitate urbană durabilă (PMUD);
– Legile educației (preuniversitar, universitar);
– Înființarea ghișeelor unice pentru furnizarea de servicii de consiliere în domeniul energiei.
Foto: Designed by Freepik www.freepik.com