RedactiaPremierul Marcel Ciolacu a declarat, la începutul ședinței de Guvern de joi, 14 martie, că o prioritate majoră a Guvernului este reprezentată de reorganizarea și digitalizarea ANAF pentru a crește eficiența colectării veniturilor la bugetul de stat.
”O prioritate majoră este reorganizarea ANAF, ca să creștem eficiența colectării veniturilor la buget. Este nevoie de o coordonare integrată și, mai ales, de o viziune clară în acțiunea de combatere a fraudei și evaziunii fiscale. Ne-am angajat împreună să modernizăm, să digitalizăm Fiscul, după 32 de ani de așteptări ca să asigurăm servicii mai bune pentru toți cetățenii”, a spus Marcel Ciolacu.
Ministrul finanțelor Marcel Boloș a prezentat pe scurt proiectul.
”Proiectul de ordonanță de urgență prevede reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală cu obiectivul de a consolida capacitatea instituțională a acesteia în colectarea veniturilor bugetului general consolidat, dar și combaterea fenomenului de evaziune fiscală. În acest sens, sunt propuse o serie de măsuri care țin de organizarea ANAF-ului de la structurile teritoriale ale Direcției Generale Antifraudă și în special pe operaționalizarea cu data de 1 ianuarie 2025 a structurilor teritoriale județene care privesc combaterea și desfășurarea activităților economice ilicite, pe de o parte, şi, pe de altă parte, un alt set de măsuri este cel cu referire la baza materială a ANAF-ului, astfel încât activitățile operative pe care le desfășoară ANAF-ul în combaterea evaziunii fiscale să aibă mai multă eficiență și o a treia categorie de măsuri este descentralizarea activității Direcției Generale Mari Contribuabili, astfel încât inspecțiile fiscale să poată fi derulate cu o anumită operativitate, tot cu scopul acesta de avea o activitate de colectare cât mai bună la bugetul general consolidat”, a explicat ministrul.
Schimbări preconizate
În Nota de fundamentare a proiectului se precizează că ”la nivelul Agenţiei se înfiinţează un nou post de vicepreşedinte care va coordona în mod direct activitatea de digitalizare a instituţiei, având în vedere dimensiunile şi complexitatea activităţii ANAF în vederea eficientizării procesului aferent şi asigurării unui circuit informaţional decizional care să asigure o mai mare coerenţă decizională, dar şi pentru o diminuare a efortului depus pentru atingerea obiectivelor (a costurilor operaţionale) raportat la rezultatele obţinute, obiectivele principale pe linia digitalizării neputând fi realizate fără o susţinere consistentă şi performantă din partea unui management dedicat. În vederea respectării iniţiativelor strategice ale Agenţiei, este nevoie să fie adoptate toate măsurile necesare pentru consolidarea capacităţii administraţiei fiscale de a colecta taxele la bugetul general consolidat în mod special prin digitalizare”.
Noul post va fi obţinut prin desfiinţarea unui post vacant existent în cadrul ANAF şi înfiinţarea unui post de vicepreşedinte ANAF, cu rang de subsecretar de stat, numit prin decizie a primministrului, care va exercita atribuţiile delegate de preşedintele Agenţiei.
De asemenea, începând cu data de 1 aprilie 2024, în cadrul aparatului propriu al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală va funcţiona Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili, organ fiscal a cărui competenţă de administrare fiscală se stabileşte în condiţiile legii. Modalitatea de reorganizare a Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili, pierderea personalitatii juridice si functionarea ei ca direcţie generală în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală se va realiza prin fuziune. Fuziunea se va face prin absorbţia Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în condiţiile legii. Posturile şi personalul aferente Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili vor fi preluate pe bază de protocol, în condiţiile legii, în cadrul aparatului propriu al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
Pe scurt, proiectul de ordonanţă de urgenţă se propune:
1. Înfiinţarea celui de-al treilea post de vicepreşedinte al ANAF,
2. Renunţarea la personalitatea juridică şi preluarea Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili la nivelul aparatului propriu al ANAF,
3. Înfiinţarea funcţiilor publice specifice de execuţie de inspector antifraudă, dar şi a funcţiilor publice specifice de conducere de inspector general antifraudă, inspector general adjunct antifraudă, inspector şef direcţie antifraudă, inspector şef serviciu antifraudă,
4. Introducerea unor reglementări referitoare la atragerea răspunderii potrivit legii în cazul divulgării secretului fiscal,
5. Completarea art. 5 din OG nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu un nou alineat referitor la achiziţionarea de autoturisme de către autorităţile subordonate Ministerului Finanţelor care au atribuţii de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale şi a fraudei fiscale şi vamale. Totodată se propune reglementarea ca achiziţia acestor autoturisme să se efectueze prin sistemul centralizat al ONAC.
6. Derogare de la OUG nr. 34/2023, privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul că în anul 2024 autorităţile din subordinea Ministerului Finanţelor care au atribuţii de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale şi a fraudei fiscale şi 10 vamale pot achiziţiona autoturisme autoturisme, astfel cum sunt acestea definite la art. 3 pct. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2014, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi mobilier şi aparatură birotică, aşa cum sunt prevăzute în grupa 3 „Mobilier, aparatură birotică, sisteme de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale”, subgrupele 3.1. „Mobilier” şi 3.2. „Aparatură birotică” din cadrul Hotărârii Guvernului nr. 2.139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, cu modificările ulterioare, precum şi obiecte de inventar de natura acestora, în scopul dotării spaţiilor cu destinaţia de birou.
7. Completarea Anexei 51 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările şi completările ulterioare prin introducerea funcţiilor publice specifice cu statut special din cadrul Autorităţii Vamale Române.
8. Introducerea unei reglementări care să ofere posibilitatea creerii cadrului necesar pentru asigurarea unei coordonări unitare a structurilor juridice de la nivelul direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice, inclusiv al administraţiilor judeţene/ de sector.
9. Alinierea drepturilor salariale ale personalului din cadrul unităţilor subordonate Ministerului Finanţelor la nivelul de salarizare pentru funcţiile din cadrul ANAF, unitate subordonată MF.
Alte discuții din ședința de Guvern
Premierul a amintit că în această dimineață a avut o întâlnire cu echipa de experți și avocați implicată în câștigarea procesului Roșia Montană. ”Înaintea ședinței de azi am invitat la Guvernul României echipa de avocați care a câștigat procesul Roșia Montană pentru România. Le-am mulțumit în numele românilor pentru modul în care au luptat în acest proces – uneori chiar cu deciziile unor foști prim-miniștri, în toți acești ani grei de proces. Sunt convins că absolut toți românii sunt mândri, ca și mine, că avem asemenea profesioniști de calibru mondial. Le transmit încă o dată avocaților noștri recunoștința Guvernului României și a românilor pentru victorie!”
Revenind la prioritățile momentului, Marcel Ciolacu a anunțat că principalul efort va fi, în următoarele două săptămâni, îmbunătățirea mecanismele care țin sub control prețurile la energie, gaze și alimentele de bază. ”Am văzut că inflația a revenit pe o traiectorie descendentă, iar Banca Națională a României prevede că va ajunge sub 5% până la finele anului. Scopul nostru este ca, pe lângă aceste mecanisme, să continuăm să investim în producția românească și să ducem cât mai multe produse locale, la prețuri corecte, în magazine”, a spus el.
Premierul a vorbit și despre PNRR. ”Cer tuturor miniștrilor coordonatori de reforme să fie pregătiți săptămâna viitoare pentru dialogul cu doamna Céline Gauer, responsabilul cu gestionarea PNRR la nivel european. Vom analiza fiecare jalon important din cererea de plată numărul trei. Este un dialog firesc, serios și care necesită energie și concentrare din partea noastră. Nu există nimic blocat. Relația cu Comisia Europeană funcționează foarte bine și vreau să găsim soluții pentru a realiza toate reformele, cum de altfel am făcut și anul trecut”.
”Tot în privința PNRR, aprobăm astăzi modificările bugetului multianual aferent reformelor și investițiilor asumate prin PNRR. Concret, ținta noastră este ca banii să stea cât mai puțin în conturile statului român și să ajungă în cel mai scurt timp pe șantierele de investiții”, a adăugat acesta.
Adrian Câciu a explicat că astăzi se aprobă în principal distribuirea sumelor care se convin României din capitolul RePowerEU, cele 1,4 miliarde de euro. ”Și aici foarte important este faptul că 1,2 miliarde de euro vor fi puse la dispoziția gospodăriilor cetățenilor români în acest an, prin vouchere pentru eficiență energetică și vouchere pentru panouri fotovoltaice și baterii. Este foarte important, aprobăm astăzi această distribuire, iar în luna mai o să declanșăm procedura de distribuire a acestor programe de sprijin pentru populație”, a spus ministrul finanțelor.
”De asemenea, tot prin această redistribuire de sume din RePowerEU, agricultura, pentru prima oară, are acces la banii din PNRR. După cum știți, a fost o luptă să introducem și capitolul agricultură, mai ales pe partea de energie din zona de irigații. Sperăm să fie cât mai rapid implementat tot acest program”, a adăugat el.
