RedactiaRomânii vor putea să încarce pe pagina de internet a Ministerului Digitalizării sesizări cu privire la conținutul audio/video manipulat digital (deepfake) distribuit pe Facebook, TikTok sau alte rețele sociale, precum și pe Google, conform unui Ordin publicat joi seara în Monitorul Oficial.
Ordinul pentru constituirea punctului unic de contact privind preluarea sesizărilor referitoare la conținutul „deepfake” prevede că departe analizarea și transmiterea datelor de la populație direct către administratorii marilor platforme se va face în maxim o oră.
UPDATE: Platforma este funcțională. Raportează aici #nofake
Românii pot raporta conţinutul inadecvat pe care îl văd pe reţelele de socializare pe platforma “#nofake”, a anunţat vineri ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan Ivan.
Potrivit unui comunicat de presă al MCID, platforma poate fi accesată pe site-ul Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, la adresa https://www.mcid.gov.ro/nofake/ .
“Platforma #nofake va funcţiona ca punct de contact pentru cererile de analiză pe care românii le fac în ce priveşte falsurile digitale, conţinutul denigrator, dezinformările şi manipulările online. Le mulţumesc partenerilor noştri din mediul privat – Google, Meta şi TikTok – pentru eforturile de până acum. Au reuşit să implementeze sisteme foarte eficiente prin care o parte substanţială din conţinutul deepfake este blocat chiar înainte de publicare. Acest nou mecanism de raportare va funcţiona complementar cu eforturile de până acum şi cu posibilitatea pe care fiecare reţea socială o oferă deja, prin propriile instrumente de raportare. Platforma #nofake va asigura raportarea şi analiza rapidă a acelor materiale, puţine, care ar putea trece de filtrele implementate până la acest moment de fiecare reţea socială în parte”, a precizat ministrul Bogdan Ivan, citat în comunicat.
Platforma “#nofake” funcţionează ca un canal de raportare temporar în anul 2024 şi vizează asigurarea integrităţii alegerilor democratice, atât la nivel local, naţional şi prezidenţial, cât şi la nivel european.
Ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, a anunțat de joi, înaintea ședinței de Guvern, că românii vor putea reclama dezinformările deepfake. El a spus că va semna un ordin de ministru care stabilește linia directă de comunicare între statul român și deținătorii marilor platforme IT și motoare de căutare, precum Meta (Facebook, Instagram, WhatsApp), TikTok și Google.
Potrivit Ordinului, se constituie, în cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, punctul de contact privind preluarea și redirecționarea în vederea soluționării a sesizărilor referitoare la distribuirea de conținut audio/video manipulat digital în scopuri malițioase precum manipularea opiniei publice, șantaj, fraudă sau în cadrul unor campanii de propagandă și dezinformare cu potențial impact asupra integrității proceselor electorale.
Direcția tehnologia informației și transformare digitală, prin compartimentul IT, este structura din cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării responsabilă cu:
1. realizarea unui formular de contact pe pagina de internet a Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, unde se pot încărca sesizări cu privire la conținutul audio/video manipulat digital în scopuri malițioase și care este distribuit pe platforme online de socializare, streaming și motoare de căutare online;
2. recepționarea și analiza sesizărilor din punctul de vedere al existenței conținutului audio/video pentru care există suspiciunea rezonabilă că a fost manipulat digital în scopuri malițioase.
Direcția comunicare, transparență și dialog social este structura din cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării responsabilă cu redirecționarea sesizărilor spre soluționare către administratorii platformelor online de socializare, streaming și motoare de căutare online, datele colectate ca urmare a sesizărilor recepționate de la populație. După caz, acestea vor fi transmise și către instituțiile cu atribuții, în conformitate cu prevederile Legii nr. 58/2023 privind securitatea și apărarea cibernetică a României, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative , se mai precizează în Ordin.
Conform documentului citat, analizarea și transmiterea datelor primite de la populație în vederea raportării de către Direcția tehnologia informației și transformare digitală, prin compartimentul IT, și Direcția comunicare, transparență și dialog social se va realiza în termen de maximum 1 oră în intervalul orar 8.00—22.00 și în termen de maximum 12 ore în afara acestui interval, pe întreaga perioadă preelectorală și electorală.
Amintim că Premierul Marcel Ciolacu a fost victima deepfake-ului. El a apărut într-un videoclip editat în care pare că îndeamnă oamenii să investească în Hidroelectrica. De asemenea, și miniștrii Transporturilor și Energiei au fost victimele unor astfel de practici, dar și Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
Ce este un deepfake
Deepfake este o manipulare digitală a unei înregistrări video, audio sau a unei imagini, realizată cu ajutorul inteligenței artificiale (IA) sau a altor programe specializate.
Deepfake-urile pot distorsiona realitatea, creând conținut video sau audio extrem de realist, care poate fi greu de distins de materialele autentice. Aceasta poate submina încrederea în mass-media și în informațiile pe care ne bazăm pentru a lua decizii informate.
Tehnologia Deepfake poate fi folosită pentru a crea înregistrări false care implică persoane în activități pe care nu le-au realizat cu adevărat, de obicei pentru tentative de fraudă, dar și pentru divertisment.
Din punctul de vedere al impactului social, deepfake-urile pot fi folosite pentru a manipula opinia publică sau a crea confuzie prin dezinformare. Ele pot fi folosite pentru a perturba și a influența alegerile democratice, relațiile internaționale și pot alimenta teorii ale conspirației.
Sfaturi pentru detectarea deepfake-urilor
Deepfake-urile devin din ce în ce mai sofisticate. Cu atenție și prin utilizarea unor instrumente specifice, poți crește șansele de a le identifica. Iată câteva sfaturi:
1.Fii atent la detalii:
– Imperfecțiuni ale feței: Observă dacă expresiile faciale sunt naturale și fluide. Oamenii clipesc natural? Există zone neclare sau distorsionate în jurul gurii sau ochilor?
– Desincronizarea buzelor sau a sunetului: Se potrivește vocea cu mișcările buzelor? Există decalaje sau desincronizări? Nesincronizarea vorbirii/sunetului și a mișcării buzelor poate fi observată la pronunțarea literelor b, m și p.
– Inconsistențe: Caută mișcări nefirești ale capului sau corpului, iluminare neregulată sau obiecte care par să se miște ciudat.
– Sunet: Ascultă cu atenție sunetul. Există distorsiuni audio, bâlbâieli sau alte anomalii? Vocea sună naturală sau robotică?
2. Verifică sursa:
– De unde provine videoclipul? Este de la o sursă de încredere sau de la un cont necunoscut?
– Există alte surse care să confirme informațiile prezentate în videoclip?
– Verifică data și ora la care a fost postat videoclipul. Este posibil ca acesta să fie vechi sau manipulat.
– Caută alte videoclipuri sau imagini cu persoana din videoclipul deepfake. Există discrepanțe semnificative în aspectul sau comportamentul lor?
3. Gândește critic:
– Nu crede tot ce vezi online. Fii sceptic și analizează informațiile cu atenție.
– Verifică informațiile din mai multe surse de încredere înainte de a le distribui mai departe.
– Ia în considerare contextul. Este credibil ca persoana din videoclip să spună sau să facă ceea ce face?
Foto: Freepik www.freepik.com
