Val de alerte false cu bombă, în această vară. Ce sancțiuni riscă autorii?

Mai multe alerte cu bombă au fost primite, luni – 28 august, pe adresele de e-mail ale ministerelor, după ce săptămâna trecută au fost amenințate cu bombă mai multe instanțe și spitale din țară și din Capitală. Ministerele din București au primit e-mailuri că în sediile acestora ar fi amplasate mai multe bombe.

Conform autorităților, s-au făcut verificări pentru a identifica dacă sunt reale aceste amenințări, în unele cazuri fiind efectuate și acțiuni de evacuare a oamenilor din clădiri.

„Suntem conștienți că există un număr mare de alerte. A fost inclusiv la spitale săptămâna trecută. Rostul lor este să inducă panică, să tot evacuezi. Se aleg diferite entități, unde e greu să scoți toți oamenii. Se evaluează riscuri, sunt colegi care au expertiză în acest domeniu. Noi nu facem decât să fim o parte de colaboratori și sprijin, dacă se solicită”, a declarat Raed Arafat (foto), conform Mediafax.

Și clădirea Tribunalului Alba a fost ținta unei amenințări cu bombă, în cursul zilei de luni. Angajații au fost evacuați până la verificarea veridicității amenințării. Din fericire aceasta a fost falsă, iar magistrații și ceilalți angajați s-au putut reîntoarce la lucru.

Valul de amenințări cu bombe a început miercuri, 23 august, când mai multe spitale au fost vizate, printre care Institutul Marius Nasta și Spitalul Bagdasar Arseni. Chiar și Ministerul Sănătății a primit un mail de amenințare.

„Am depus multe bombe la spital. Aceste bombe vor exploda în câteva ore. Multă lume va deceda” era mesajul primit inclusiv pe o adresă de e-mail a Ministerului Sănătății, dar și pe adresele spitalelor de Oftalmologie, Bagdasar Arseni, de Arși, Fundeni și Marius Nasta.

Ulterior, joi, mai multe instanțe judecătorești au primit emailuri de amenințare, inclusiv cele din Olt, Cluj și Ilfov. Autoritățile au spus că nu sunt informații că alertele sunt fondate, iar cel sau cei care le transmit sunt căutați. În niciuna dintre situații nu a fost dispusă evacuarea.

O altă amenințare a vizat sediul Finanțelor Publice – ANAF Vâlcea, unde angajații au fost evacuați în data de 24 august. Pe adresa instituției a fost primit un mail prin care se anunța că în interiorul clădirii se află o bombă. Străzile din zona respectivă au fost toate blocate, iar autoritățile au verificat acum întreaga clădire.

Tot în această vară, a existat o alertă falsă cu bombă pe Aeroportul Cluj ce a vizat o aeronavă cu 149 de pasageri, care a avut o întârziere de trei ore și jumătate după ce autoritățile române au efectuat un control amănunțit din punct de vedere pirotehnic la bordul aeronavei. În acest caz, a fost primit un apel telefonic ce privea o amenințare la adresa securității și siguranței pasagerilor pentru zborul companiei aeriene Wizz Air, care urma să efectueze o cursă pe ruta Cluj-Napoca – Luton.

Serviciul Român de Informații (SRI) a transmis că mai multe instituții publice și private din România sunt ținta unei campanii de alerte false cu bombă. „Din punctul nostru de vedere, în urma unor analize, aceste amenințări au fost considerate false și nu s-au impus măsuri de evacuare și control pirotehnic”, transmite SRI.

SRI subliniază că instituțiile care evacuează oameni o fac din proprie inițiativă, iar decizia aparține administrației instituției respective.

Totodată, SRI recomandă ca amenințările să fie raportate prin 112.

Sancțiuni pentru cei care alarmează autoritățile nejustificat

În astfel de cazuri de alarme cu bombă poate fi aplicată Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului.

Conform legii, alarmarea fără un motiv întemeiat, prin orice mijloace, direct sau indirect, a organelor specializate pentru a interveni în caz de pericol, a organelor cu atribuții în domeniul securității naționale sau de menținere a ordinii publice, cu privire la săvârșirea unui act de terorism, efectuată în realizarea oricăruia din scopurile prevăzute la art. 1, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă.

Autoritățile competente în prevenirea utilizării abuzive a serviciilor de găzduire pentru diseminarea către public a materialelor de propagandă teroristă și a conținutului cu caracter terorist sunt:

a) Serviciul Român de Informații – în calitate de autoritate națională în domeniul prevenirii și combaterii terorismului;

b) Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații;

c) Ministerul Afacerilor Interne – Inspectoratul General al Poliției Române.

De asemenea, în unele cazuri se aplică O.G. nr. 34/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional Unic Pentru Apeluri de Urgenţă, conform căreia ” alertarea falsă a agențiilor specializate de intervenție, cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei sau prestarea de la 200 de ore la 400 de ore de activități în folosul comunității. Săvârșirea din nou a contravenției în interval de un an de la aplicarea sancțiunii se sancționează cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei sau, prin derogare de la dispozițiile art. 9 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu prestarea de la 400 de ore la 800 de ore de activități în folosul comunității”.

În practica actuală, cele mai recente amenzi date celor care au alertat autoritățile nejustificat au fost în valoare de 4.000 de lei. De exemplu, este cazul unui bărbat care a anunţat amplasarea unui dispozitiv exploziv în sediul unei bănci din municipiul Călăraşi. El a fost identificat şi amendat cu 4.000 de lei. La faţa locului au intervenit Serviciului Român de Informaţii, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Călăraşi, Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Călăraşi, dar şi sprijinul Brigăzii Antitero Constanţa, în urma verificărilor alarma dovedindu-se a fi falsă.

De altfel, tot în Călărași, dar în decembrie anul trecut, a fost anunțată, prin telefon, montarea unor materiale explozive la Târgul de Crăciun ce era organizat în localitate. Bărbatul identificat a fost amendat cu 4.000 de lei.

O asemenea amenințare, chiar dacă se dovedește o farsă, este tratată cu toată seriozitatea de autorități. Astfel, autorii acestor anunțuri nu rămân nepedepsiți.