RedactiaCu ocazia Zilei mondiale a sănătății mintale, un nou sondaj Eurobarometru privind sănătatea mintală arată că nouă din zece respondenți (89%) consideră că promovarea sănătății mintale este la fel de importantă ca promovarea sănătății fizice.
În același timp, mai puțin de jumătate dintre respondenți sunt de acord cu afirmația că persoanele cu probleme de sănătate mintală beneficiază de același nivel de îngrijire ca persoanele care suferă de o afecțiune fizică. În plus, aproape jumătate dintre respondenți (46%) s-au confruntat în ultimele douăsprezece luni cu o problemă emoțională sau psihosocială, cum ar stările de depresie sau anxietate.
Potrivit sondajului, publicat de Comisia Europeană, mai mult de jumătate (54%) dintre respondenții cu probleme de sănătate mintală nu au primit ajutor din partea unui profesionist. Aceste rezultate arată că este esențial să se continue eforturile depuse în domeniul sănătății mintale la nivelul UE.
Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, găzduiește o conferință la nivel înalt privind sănătatea mintală având la bază „Abordarea cuprinzătoare cu privire la sănătatea mintală”, prezentată de Comisie în iunie 2023. La eveniment vor participa Majestatea Sa Regina Belgiei, precum și sute de reprezentanți ai instituțiilor UE, ai guvernelor naționale, ai organizațiilor europene și ai altor parteneri interesați.
Presiune tot mai mare asupra sănătății mintale
Sondajul Eurobarometru confirmă faptul că anumite evenimente recente, cum ar fi pandemia de COVID-19, agresiunea Rusiei în Ucraina, criza climatică și alte presiuni societale și economice, au exacerbat nivelurile deja precare ale sănătății mintale din Europa.
Înainte de pandemia de COVID-19, una din șase persoane din UE suferea de pe urma problemelor de sănătate mintală, iar situația s-a înrăutățit. Majoritatea respondenților au afirmat că evenimentele internaționale recente le-au influențat sănătatea mintală „într-o oarecare măsură” (44%) sau „în mare măsură” (18%).
În România, 14% dintre respondenți spun că sunt afectați „în mare măsură”, iar 41% „într-o oarecare măsură.
Majoritatea respondenților (60%) consideră că cei mai importanți factori care favorizează o bună sănătate mintală sunt condițiile de viață, urmate de securitatea financiară (53%).
Valori apropiate se înregistrează și în cazul României, 67%, respectiv 52% considerând condițiile de viață și securitatea financiară importante pentru sănătatea lor mintală.
În opinia a aproximativ o treime dintre europeni, contactul cu natura și spațiile verzi (35%), obiceiurile legate de somn (35%), activitatea fizică (34%) și relațiile sociale (33%) contribuie în mod esențial la o stare bună de sănătate mintală. Pe de altă parte, în toate statele membre, marea majoritate a cetățenilor consideră că utilizarea platformelor de comunicare socială poate avea un impact negativ asupra sănătății mintale a tinerilor.
În ceea ce privește modalitățile prin care UE poate contribui cel mai mult la îmbunătățirea sănătății mintale a cetățenilor europeni, cea mai mare parte a respondenților a optat pentru „îmbunătățirea calității generale a vieții” (45%), urmată de „îmbunătățirea accesului și a sprijinului pentru diagnosticarea, tratamentul și îngrijirea pacienților cu probleme de sănătate mintală” (37%) și de „sprijinirea sănătății mintale a celor mai vulnerabile persoane” (35%).
63% dintre respondenții din România cred că primele semne ale unor afecțiuni mintale pot fi detectate în facilitățile de îngrijire medicală primară sau comunitară, urmate de facilitățile educaționale (35%), la locul de muncă (33%) sau în mediul spitalicesc (28%).
Fișa de țară pentru România este disponibilă aici.
Sondajul Eurobarometru Flash a fost realizat între 14 iunie și 21 iunie 2023. În total au fost intervievați 26501 respondenți cu vârste de peste 15 ani din 27 de state membre ale UE, prin interviuri online asistate de calculator.
La 7 iunie 2023, Comisia a adoptat comunicarea privind o abordare cuprinzătoare cu privire la sănătatea mintală, care va ajuta statele membre și părțile interesate să ia măsuri pentru a face față provocărilor în materie de sănătate mintală. Noua comunicare cuprinde 20 de inițiative emblematice, identifică oportunități de finanțare în valoare de 1,23 miliarde EUR și pune accentul pe abordarea grupurilor vulnerabile, cum ar fi copiii, tinerii, migranții și refugiații.
Consiliul UE cere să se ia măsuri pentru a aborda consecințele muncii precare asupra sănătății mintale
Pentru prima oară, Consiliul UE a elaborat concluzii privind legătura dintre sănătatea mintală și ocuparea forței de muncă, cu accent pe munca precară. Combaterea precarității este unul dintre cele mai bune antidoturi pentru preîntâmpinarea riscurilor psihosociale la locul de muncă. Aceste concluzii reprezintă o etapă importantă pentru recunoașterea impactului pe care îl au sănătatea mintală și promovarea activă a stării de bine psihologice a lucrătorilor.
În 2022, 27% dintre lucrătorii din Uniunea Europeană sufereau de stres, de depresie și de anxietate. Expunerea la anumiți factori de risc legați de stres și de tulburări mintale a crescut și mai mult din cauza pandemiei de COVID-19.
Sănătatea mintală și munca se află într-o legătură strânsă: sănătatea mintală joacă un rol important pentru capacitatea de muncă și productivitate, iar riscurile psihosociale întâlnite la locul de muncă pot afecta, la rândul lor, sănătatea mintală. Îndeosebi, munca precară, inclusiv locurile de muncă prost plătite și care nu oferă nicio protecție, pot cauza tulburări precum anxietatea și depresia.
Ținând seama de toate acestea, precum și de apariția și consolidarea unor noi forme de muncă, Consiliul invită statele membre, printre altele:
- să promoveze politici de calitate de ocupare a forței de muncă, menite să combată precaritatea
- să consolideze sistemele publice care protejează sănătatea mintală la locul de muncă
- să promoveze cercetarea privind sănătatea mintală la locul de muncă
- să susțină recrutarea sau reintegrarea lucrătorilor cu probleme de sănătate mintală
- să sprijine persoanele care desfășoară activități independente și IMM-urile în ceea ce privește prevenirea riscurilor psihosociale la locul de muncă
De asemenea, Consiliul invită Comisia Europeană:
- să reflecteze la o politică adecvată de abordare a riscurilor psihosociale la locul de muncă
- să aibă în vedere dreptul de a se deconecta drept măsură preventivă
- să stimuleze coordonarea inițiativelor naționale privind gestionarea riscurilor psihosociale la locul de muncă
În plus, partenerii sociali sunt invitați să continue dialogul social pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și să sensibilizeze opinia publică cu privire la starea de bine psihologică.
Sănătatea mintală suscită tot mai multe preocupări la nivel internațional și la nivelul UE. Unul dintre obiectivele de dezvoltare durabilă cuprinse în Agenda 2030 a ONU se referă la protejarea drepturilor lucrătorilor și la promovarea unor medii de lucru care să ofere siguranță și securitate pentru toți lucrătorii.
La 7 iunie 2023, Comisia a adoptat Comunicarea privind o abordare cuprinzătoare cu privire la sănătatea mintală. Președinția spaniolă a făcut din consolidarea sănătății mintale o prioritate multidisciplinară.
Foto: Designed by Freepik www.freepik.com
