Guvernul anunță finalul ajustărilor bugetare și lansarea pachetului de relansare economică

Prim-ministrul Ilie Bolojan a susținut o amplă conferință de presă dedicată priorităților guvernamentale pentru perioada imediat următoare, marcând încheierea etapelor majore de ajustare bugetară și trecerea către un program de relansare economică și reformă administrativă – mult discutat și așteptat în ultimele luni.

Șeful Executivului a vorbit despre buget, fonduri europene, energie, măsuri sociale, educație, fiscalitate locală, dar și despre stabilitatea politică și percepția investitorilor asupra României.

Finalul ajustărilor bugetare și obiectivele macroeconomice

Premierul a recunoscut că perioada de ajustări a fost „dificilă pentru mulți români” și a generat contracție economică, însă a subliniat că această etapă se încheie, iar accentul se mută pe relansare. Guvernul își propune:

• un deficit bugetar de aproximativ 6,2% din PIB;
• reducerea inflației la 4% până la finalul anului;
• adoptarea bugetului în Parlament în jurul datei de 20 februarie.

Principalele provocări rămân încadrarea în deficit și absorbția fondurilor europene, în special prin PNRR, unde România trebuie să atragă peste 10 miliarde de euro până în august, într-un an considerat de vârf pentru investiții europene.

Bolojan a indicat drept priorități infrastructura rutieră – cu finalizarea autostrăzii spre Moldova până la Pașcani, spitale noi și investiții în localități.

Reforma administrației

Un pachet major de reformă administrativă, amânat în trecut, urmează să fie adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului, la recomandarea Ministerului Justiției. Scopul este reducerea cheltuielilor statului și schimbarea „paradigmei” administrației, orientând-o către servicii mai bune pentru cetățean.

Pachetul va fi completat de proiectul privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul, ce ar urma să fie adoptat în aceeași perioadă.

Pachetul de relansare economică: facilități fiscale și sprijin pentru investiții

Guvernul pregătește un al doilea pachet, de relansare economică, cu măsuri precum:

• credite fiscale pentru companii;
• amortizare accelerată pentru utilaje;
• scheme de sprijin pentru investiții mari și pentru sectoare cu deficit comercial;
• garanții prin Banca de Investiții și Dezvoltare.

Premierul a avertizat că efectele pozitive vor fi vizibile în anii următori, în timp ce pe termen scurt pachetul va presupune costuri bugetare. Obiectivul este crearea de locuri de muncă mai bine plătite, stimularea exporturilor și reducerea importurilor în sectoare strategice, precum îngrășămintele chimice.

Un accent aparte a fost pus pe predictibilitatea fiscală și stabilitatea politică, considerate esențiale pentru încrederea investitorilor și pentru costul împrumuturilor externe.

Debirocratizare și simplificarea avizelor

Executivul va lansa trei ordonanțe de simplificare administrativă:

• Avizele de mediu – reducerea termenului de la 90 la 60 de zile.
• Autorizațiile ISU de incendiu – aviz în maximum 15 zile și autorizație în 30 de zile.
• Investițiile străine directe (CEISD) – reducerea tarifelor la jumătate, înjumătățirea termenelor și ridicarea pragului de avizare de la 2 la 5 milioane de euro.

Scopul declarat este accelerarea investițiilor și reducerea poverii administrative asupra mediului de afaceri.

Energie: stocare, gaz și combinatul de la Galați

Sectorul energetic reprezintă o altă prioritate. Guvernul va ”presa” Hidroelectrica să dezvolte capacități de stocare de 500 MW, considerate esențiale pentru echilibrarea sistemului și reducerea prețurilor în orele de vârf.

În paralel, Executivul mizează pe finalizarea centralelor pe gaz de la Mintia și Iernut, proiecte văzute drept piloni ai securității energetice, mai ales în contextul închiderii centralelor pe cărbune și al viitoarelor exploatări de gaz din Marea Neagră, preconizate pentru 2027.

Un capitol aparte îl reprezintă combinatul Liberty Galați, pe care Guvernul vrea să-l declare obiectiv strategic național, pentru a permite o licitație internațională de preluare și acordarea de ajutoare temporare pentru menținerea angajaților și funcționarea unității.

Prețul gazelor: de la plafonare la preț administrat

Guvernul propune o perioadă tranzitorie între 1 aprilie 2026 și martie 2027, în care prețul gazelor pentru consumatorii casnici și CET-uri va fi administrat, nu liberalizat. Măsura urmărește:

• protejarea populației de creșteri bruște;
• evitarea cheltuielilor bugetare masive;
• eliminarea distorsiunilor din vechile scheme de plafonare.

Pentru restul economiei, plafonarea va fi eliminată, însă premierul susține că majoritatea companiilor cumpără deja sub plafonul actual. Odată cu creșterea producției interne din 2027, Guvernul estimează o scădere a prețurilor și o liberalizare mai sigură.

Fondurile europene și jalonul pensiilor magistraților

Absorbția fondurilor europene rămâne critică. România are blocată o sumă de aproximativ 230 de milioane de euro din cauza neîndeplinirii jalonului privind pensiile magistraților. Bolojan a anunțat că va informa Curtea Constituțională despre riscul pierderii banilor, subliniind că miza totală a cererii de plată este de 2,6 miliarde de euro.

Concediile medicale

Conform premierului, decizia de neplată a primei zile de concediu medical a fost adoptată la propunerea Ministerului Sănătății, ca măsură tranzitorie pentru reducerea abuzurilor și redirecționarea fondurilor către medicamente și servicii medicale. Cheltuielile pentru concedii medicale au ajuns la 6 miliarde de lei anual – aproximativ 8% din bugetul total al Casei.

Premierul a admis impactul asupra bolnavilor cronici și a promis o evaluare după o lună.

Educația

În calitate de ministru interimar al Educației, Bolojan a respins zvonurile privind concedieri sau reduceri bugetare în învățământul preuniversitar. Prioritățile sunt deblocarea fondurilor europene pentru școli, reducerea termenelor de plată și creșterea transparenței și a calității universitare, inclusiv prin publicarea datelor despre performanța absolvenților și finanțarea în funcție de rezultate.

Un nou ministru al Educației ar urma să fie numit în scurt timp.

Bucureștiul și referendumul din Capitală

Guvernul va include în buget un capitol dedicat Bucureștiului, recunoscând subfinanțarea cronică a Primăriei Generale și problemele din transport și termoficare.

”Una dintre cele mai dificile situații financiare le are Bucureștiul, mai exact Primăria Generală, care este subfinanțată de mulți ani de zile. Aceasta este realitatea și știți problemele grave care sunt în sectorul de termoficare sau în cel de transport în comun. Cu siguranță, în proiectul de buget, va fi un capitol dedicat Bucureștiului; pe de o parte, pentru că este o situație diferită de celelalte unități administrative, pe de altă parte, pentru că trebuie găsită o formă de echilibru între Primăria Generală și primăriile de sector. Vom avea discuții în zilele următoare inclusiv pe această componentă”, a declarat Bolojan.

Executivul analizează fie aplicarea directă a rezultatelor referendumului local, fie o formulă tranzitorie până în 2027–2029.

IlieBolojan a transmis că anul curent ar trebui să marcheze revenirea creșterii economice, însă cu măsuri prudente, etapizate și puternic condiționate de absorbția fondurilor europene și de menținerea încrederii piețelor financiare.