Jurnalul Digital

49 de ani de la cutremurul din 1977. Ce trebuie să știm astăzi despre riscul seismic și cum ne pregătim

La 4 martie 2026 se împlinesc 49 de ani de la seismul devastator produs la 4 martie 1977, unul dintre cele mai grave dezastre naturale din istoria modernă a României. Cutremurul, cu magnitudinea de 7,4, a avut epicentrul în zona Vrancea și a afectat puternic Bucureștiul și numeroase orașe din sud și est.

Bilanțul oficial a fost dramatic: 1.578 de persoane și-au pierdut viața, peste 11.000 au fost rănite, iar zeci de mii de locuințe au fost distruse sau grav avariate. Doar în Capitală, peste 30 de clădiri înalte s-au prăbușit. Evenimentul a schimbat legislația în construcții și a rămas un reper dureros în memoria colectivă.

Astăzi, la aproape jumătate de secol distanță, România rămâne o țară cu risc seismic ridicat.

Riscul de cutremur în România

Activitatea seismică din România este dominată de zona Vrancea, una dintre cele mai active regiuni seismice din Europa. Cutremurele vrâncene se produc la adâncimi intermediare (aproximativ 60–200 km) și pot afecta arii foarte extinse, inclusiv Bucureștiul, unde solul moale amplifică undele seismice.

Specialiștii atrag atenția că un cutremur major este inevitabil pe termen lung, însă nu poate fi prezis cu exactitate. În București există încă numeroase clădiri încadrate în clase de risc seismic, iar multe imobile construite înainte de 1977 nu au fost consolidate.

Creșterea densității urbane și infrastructura îmbătrânită pot amplifica impactul unui seism puternic. În acest context, pregătirea populației devine esențială.

Ce trebuie să faci în timpul unui cutremur

Dacă te afli în interior:

  • Apleacă-te la podea, adăpostește-te sub o masă solidă sau lângă un element structural rezistent și ține-te bine până la oprirea mișcării.
  • Protejează-ți capul și gâtul.
  • Stai departe de ferestre, oglinzi, biblioteci sau dulapuri înalte.
  • Nu fugi pe scări în timpul seismului și nu utiliza liftul. Ieșirea în grabă din clădire în timpul mișcării poate fi mai periculoasă decât rămânerea într-un loc sigur.

Dacă te afli în exterior:

  • Îndepărtează-te de clădiri, stâlpi, copaci, balcoane sau cabluri electrice.
  • Mergi într-un spațiu deschis și rămâi acolo până la oprirea cutremurului.

Dacă te afli în mașină:

  • Oprește într-un loc sigur, evitând podurile, pasajele și clădirile înalte.
  • Rămâi în vehicul până la încetarea mișcării seismice.

Ce trebuie să faci după cutremur

  • Verifică dacă tu sau persoanele din jur sunteți rănite.
  • Nu aprinde focul și nu utiliza întrerupătoarele electrice dacă există suspiciuni de scurgeri de gaz.
  • Închide alimentarea cu gaz și electricitate dacă este necesar.
  • Fii pregătit pentru replici, care pot fi puternice.
  • Folosește telefonul doar pentru situații de urgență.
  • Urmărește informațiile transmise de autorități prin radio sau alte canale oficiale.

Kitul de urgență: provizii pentru minimum 72 de ore

În cazul unui cutremur major, intervenția autorităților poate fi îngreunată în primele ore sau zile. De aceea, fiecare familie ar trebui să aibă pregătit un kit de urgență pentru cel puțin trei zile.

Conținut recomandat:

  • Apă potabilă (minimum 2 litri de persoană pe zi)
  • Alimente neperisabile (conserve, biscuiți, batoane proteice)
  • Deschizător de conserve manual
  • Lanternă și baterii de rezervă
  • Radio portabil cu baterii
  • Baterie externă pentru telefon
  • Trusă de prim ajutor
  • Medicamente esențiale pentru minimum trei zile
  • Produse de igienă (șervețele umede, dezinfectant, hârtie igienică)
  • Pătură sau folie termică
  • Mănuși rezistente
  • Copii ale actelor importante, păstrate într-o folie impermeabilă
  • O sumă de bani în numerar

Pentru familiile cu copii, persoane vârstnice sau persoane cu dizabilități, kitul trebuie adaptat: hrană specială, scutece, rezerve suplimentare de medicamente, ochelari de rezervă sau baterii pentru aparate medicale.

Măsuri preventive care pot salva vieți

Pregătirea nu începe în momentul producerii seismului, ci cu mult înainte:

  • Fixarea mobilierului înalt de perete.
  • Evitarea depozitării obiectelor grele la înălțime.
  • Stabilirea unui plan familial de comunicare și a unui punct de întâlnire.
  • Verificarea încadrării clădirii în clasele de risc seismic și informarea privind eventuale lucrări de consolidare.

Învață ce trebuie să faci înainte, în timpul și după un cutremur accesând platforma națională de pregătire pentru situații de urgență: https://fiipregatit.ro/campanii/nu-tremur-la-cutremur-6.

Lecția celor 49 de ani

Aniversarea a 49 de ani de la cutremurul din 1977 nu este doar un moment de comemorare, ci și un semnal de responsabilitate. România rămâne expusă unui risc seismic major, iar diferența dintre dezastru și reziliență depinde în mare măsură de gradul de pregătire al fiecăruia.

Cutremurele nu pot fi prevenite, dar efectele lor pot fi reduse prin educație, consolidarea clădirilor și responsabilitate individuală. În fața unui risc inevitabil, cea mai eficientă protecție rămâne pregătirea.

Foto: Freepik  www.freepik.com