Alina Gorghiu, ministra Justiţiei, a afirmat, că le-a propus colegilor liberali din Parlament înfiinţarea unui Registru al traficanţilor de droguri, pe modelul registrului agresorilor sexuali.
Acesta va reprezenta un mijloc de identificare, de supraveghere operativă a persoanelor care au comis infracţiuni din sfera traficului ilicit de droguri.
”Acest Registru va reprezenta un mijloc de cunoaştere, de identificare, de supraveghere operativă a persoanelor care au comis infracţiuni din sfera traficului ilicit de droguri. Am putea să ştim localitatea, deplasarea, modalitatea în care trafichează acele drogurim mijlocul folosit. Aceste date pot fi transmise cu celeritate tuturor agenţilor de poliţie. (..) În opinia noastră, reprezintă o soluţie în vederea prevenţiei recidivei”, a afirmat Alina Gorghiu.
Ea a arătat că, în primele 6 luni ale anului 2023, 360 de persoane au fost condamnate definitiv pentru infracţiuni de trafic, la care se mai adaugă 135 de persoane în alte dosare în care obiectul este secundat, infracţiune de trafic intern şi internaţional, în total, 495 de condamnați, anunță news.ro.
Ministra Justiţiei a subliniat, într-o conferinţă de presă la Parlament, că problema drogurilor este una complexă şi nici soluţia nu este una facilă, ci tot una complexă.
”Partea bună este că societatea românească vorbeşte despre o problemă majoră. Până acum am fost uşor surprinsă că ne e frică să discutăm despre flagelul existent în România. Consumul de droguri şi traficul de droguri sunt teme despre care se discuta doar accidental, astăzi, din cauza unor drame, a unor tragedii, discutăm serios şi cred că se poate şi mai serios despre această problemă”, a arătat Alina Gorghiu, precizând că problema a fost ridicată și de preşedintele Klaus Iohannis la nivel de CSAT.
În cadrul conferinței, ministra Justiţiei a prezentat datele din raportul Agenţiei Naţionale Antidrog pe 2022, care arată că 10,7% din cei cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii. Asta înseamnă, ţinând cont de datele de la INS, putem trage lesne concluzia că la nivelul anului 2021 aveam un număr de 1,6 milioane, a explicat ea, precizând că numărul nu este real pentru că nu toţi declară că au consumat droguri.
”De asemenea, a coborât vârsta de consum la 12 ani pe substanţele psihoactive şi la 13 ani pentru canabis şi ecstasy. De altfel, 1% dintre elevi au debutat în consumul de canabis la 13 ani sau mai devreme. La nivel regional, pe Bucureşti-Ilfov, a crescut consumul oricărui tip de drog ilicit de la 13,9% în 2013 la 23,7% în 2019. De la an la an, acest comportament de consum aproape se dublează, sunt date oficiale din raportări ale instituţiilor statului”, a menţionat Alina Gorghiu.
Potrivit acesteia, la nivel national, cel mai întâlnit drog este canabisul, este cel mai traficat drog şi consumat în ultimii ani în România. ”Acest consum de canabis a crescut în principal în categoria de vârstă 15-34 ani, dar şi în rândul populaţiei şcolare – 1% dintre elevi debutează cu consumul de canabis la 13 ani sau mai devreme”.
Alte droguri consumate în România sunt cocaina, ecstasy, heroina, iar în cazul heroinei, are o treime dintre consumatori în calupul de vârstă 35-39 de ani, peste 80% dintre ei locuind în Capitală.
”Vorbim de nişte lucruri care în opinia mea trebuie discutate mult timp de acum înainte şi identificate soluţii foarte serioase şi trebuie asumate aceste soluţii ca proiect naţional, nu individual”, a declarat Alina Gorghiu.
În cadrul conferinței, secretarul general al PNL, Lucian Bode, a anunțat că partidul său propune înființarea unor centre regionale pentru tratamentul dependenței de droguri și crearea de urgență a unor comunităţi terapeutice. Totodată, deputatul PNL Florin Roman a anunţat că grupul liberal va propune, la întâlnirea de săptămâna viitoare cu ministrul Educaţiei, Ligia Deca, o soluţie de combatere a consumului de droguri în rândul elevilor în sensul ca profesorii să poată preda şi explica copiilor riscul consumului de substanţe interzise.
Foto: Designed by Freepik www.freepik.com