Moșteanu: Decizia de doborâre a dronelor revine comandantului misiunii, pentru aeronave civile – ministrului

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat joi, după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), că cadrul legal pentru intervenția asupra aeronavelor neautorizate – în special asupra dronelor – a fost completat prin metodologii care stabilesc ce obiective trebuie apărate și cum se acționează.

El a precizat că există o listă a obiectivelor ce trebuie protejate, actualizabilă în funcție de realități și care poate include și obiective temporare, cum ar fi locurile în care se află demnitari în timpul unor evenimente.

Moşteanu a reamintit etapele legislative parcurse: legea nr. 73/2025 privind intervenția asupra aeronavelor neautorizate a fost aprobată de Parlament și a intrat în vigoare la 19 mai, iar ulterior au fost emise ordine ministeriale care stabilesc proceduri și linia de comandă. El a explicat în detaliu obiectivele și pașii operaționali, dar a menționat că anumite detalii rămân clasificate.

„Am venit astăzi în faţa dumneavoastră la aceste declaraţii după şedinţa Consiliului Suprem de Apărarea Ţării. Am discutat în această şedinţă două proiecte importante, două proiecte subsecvente aprobării legii 73 din 2025, acea lege privind intervenţia asupra aeronavelor neautorizate din spaţiu aerian al României. Proiectul de lege, vă reamintesc, a fost discutat, dezbătut, aprobat de Parlament în primăvară, a mers la Monitorul Oficial, a devenit lege în 19 mai. Apoi în iulie, la 10 zile după ce am fost numit ministru, am aprobat ordinul de ministru prin care stabileam procedurile şi linia de comandă pentru intervenţia împotriva dronelor. Astăzi am completat acest cadru legal cu metodologiile privind obiectivele care au nevoie de apărare împotriva dronelor”, a declarat ministrul.

„Legea face o referire şi un cadru general la capabilităţile tehnice pentru a interveni împotriva dronelor, pentru protecţia acestor obiective şi vorbim de trei paşi, unul de identificare, al doilea, general, de bruiere, al treilea de intervenţie şi nu o să intru în mai multe detalii, detaliile fiind clasificate”, s mai spus el.

Referitor la cine ia decizia de doborâre, ministrul a clarificat diferențierea între aeronave fără pilot (dronelor), aeronave militare cu pilot și aeronave civile cu pilot: pentru „aeronavele cu pilot, care pot fi militare şi în cazul dronelor decizia privind doborârea acestora este la comandantul misiunii, în timp ce în cazul aeronavelor civile, decizia este la ministru.”

El a mai subliniat că folosirea armamentului este măsura ultimă, folosită doar după ce au fost urmate toate etapele de identificare și interceptare.

„Avem cazul dronelor, aeronavele fără pilot, unde am stabilit prin ordinul de ministru, detaliat, linia de comandă, cine ce face şi cum face, de la început, din 4 iulie, avem aeronave cu pilot, care pot fi militare şi în cazul dronelor decizia este la comandantul misiunii, comandantul militar al operaţiunii. Avem aeronave cu pilot militare şi civile. În cazul celor militare, din nou, decizia şi toată procedura este coordonată şi derulată de comandantul misiunii în conformitate cu toate regulile NATO de interceptare a aeronavelor militare şi am văzut un caz recent chiar în Estonia. Sunt nişte paşi graduali şi folosirea armamentului şi distrugerea unui avion este ultima măsură, o măsură de ultimă instanţă, dacă toţi ceilalţi paşi sunt ignoraţi şi aeronava nu se identifică şi nu părăseşte spaţiul aerian al României. Şi e vorba de aeronave cu pilot civile, caz în care decizia de doborâre este la ministru, ca şi până acum”, a declarat Ionuț Moșteanu.

Moșteanu a legat preocuparea actuală de intervenții asupra aeronavelor civile de schimbările produse după atacurile din 11 septembrie 2001, subliniind componentele politice ale deciziilor privind aeronavele civile: „De atunci a rămas ca decizia, şi suntem practic pe cadru vechi, în care decizia în cadrul aeronavei civile cu pilot, care nu se identifică, devin aşa zise renegate în limbaj de specialitate, decizia este la ministru, pentru că este o decizie cu o componentă politică atunci când vorbim de civil, fie că e vorba de o aeronavă mică care poate pierde şi accidental posibilităţile de a transmite şi de a comunica în urma unei defecţiuni, sau vorbim de, Doamne fereşte, un al doilea caz 11 septembrie, sper să nu mai vedem aşa ceva pe teritoriu niciunei ţări.”