RedactiaRezultatul financiar realizat de BNR – Banca Națională a României la 31 decembrie 2023 a înregistrat o evoluție semnificativ favorabilă față de anul anterior, consemnându-se profit în sumă de 2,428 miliarde de lei, cu 124% mai mare față de cel înregistrat în anul 2022 (1,08 miliarde de lei), în principal pe seama următoarele evoluții:
– obținerea unui profit operațional în sumă de 4,848 miliarde de lei, cu 3% sub profitul operațional al anului anterior (5 mld. lei);
– înregistrarea de cheltuieli cu diferențele nefavorabile din reevaluarea titlurilor denominate în valută în sumă de 260 milioane lei, de 13 ori mai mică decât nivelul cheltuielilor similare consemnat la 31 decembrie 2022 (3,33 mld. lei);
– înregistrarea de cheltuieli cu diferențele nefavorabile din reevaluarea activelor nete în valută în sumă de 2 159 304, de 4 ori mai mari decât nivelul cheltuielilor similare consemnat la 31 decembrie 2022, se arată în raportul anual al BNR.
Conform prevederilor Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, începând cu exercițiul financiar aferent anului 2005, BNR aplică standardele internaționale de contabilitate utilizate de băncile centrale naționale, recunoscute de Banca Centrală Europeană, pentru care a emis norme proprii în baza reglementărilor europene.
Prin acțiunile pe care le întreprinde, Banca Națională a României implementează o politică monetară adecvată realizării obiectivului său fundamental și asigură îndeplinirea celorlalte atribuții prevăzute de lege, fără a urmări rezultate de ordin comercial cum ar fi maximizarea profitului. Totuși, în activitatea băncii centrale există o preocupare permanentă pentru utilizarea eficientă a resurselor aflate la dispoziția sa, inclusiv prin limitarea cheltuielilor proprii de funcționare. Astfel, cheltuielile de funcționare au fost în anul 2023 cu circa 15% sub nivelul bugetat, ponderea acestora în veniturile totale scăzând la 6% în 2023, față de 8% în 2022, respectiv ponderea lor în cheltuielile totale operaționale reducându-se la 11% în 2023, de la 24% în 2022. În plus, în anul 2023, rezultatul operațional al Băncii Naționale a României (excluzând cheltuielile cu diferențele nefavorabile din reevaluarea la valoarea de piață a titlurilor denominate în valută și pe cele din reevaluarea unor active nete în valută) a înregistrat o valoare substanțială, reprezentând profit operațional în sumă de 4,848 miliarde de lei.
Sectorul bancar: Profit de 13,5 mld. lei
Raportul anual al BNR arată că, sectorul bancar românesc a înregistrat un profit de 13,52 miliarde de lei la finalul anului 2023, în creștere cu 34,3% față de anul anterior, în contextul evoluției ascendente a profitului operațional, ca urmare a majorării veniturilor nete din dobânzi, și unui nivel redus al cheltuielilor nete cu ajustările pentru pierderi așteptate din creditare.
Dintr-un total de 32 de instituții de credit (inclusiv sucursalele băncilor persoane juridice străine), 25 de bănci (cu o cotă de piață cumulată de 99,4 la sută) au consemnat un rezultat net pozitiv total în valoare de 13,6 miliarde de lei, în timp ce 7 bănci de talie mică au înregistrat pierderi cumulate în valoare de 0,12 miliarde lei.
De asemenea, deficitul contului curent a consemnat în 2023 o reducere notabilă, ajungând la 7% din PIB, de la 9,2% din PIB în anul anterior. Gradul de finanțare a deficitului de cont curent prin fluxuri stabile, negeneratoare de datorie a crescut la 58,9 la sută, nivel cu peste 6 puncte procentuale superior celui din anul 2022. În ceea ce privește poziția fiscală, România rămâne subiectul procedurii de deficit excesiv demarate în anul 2020, deficitul bugetului general consolidat depășind încă din 2019 plafonul de 3% din PIB prevăzut în Pactul de stabilitate și creștere.
Rata anuală a inflației IPC a încheiat anul 2023 la nivelul de 6,61 la sută, cu 9,76 puncte procentuale sub cel consemnat în decembrie 2022. Dezinflația substanțială consemnată pe parcursul anului a fost susținută de segmentul bunurilor alimentare și de cel energetic. O contribuție a revenit și intrării în vigoare, în august 2023, a schemei de plafonare a marjei comerciale pentru produsele alimentare de bază; inițial concepută pentru o perioadă de trei luni, inițiativa a fost prelungită ulterior până la sfârșitul anului 2024.
În cazul segmentului energetic, un aport notabil la declinul variației IPC l-au avut electricitatea și gazele naturale, preponderent pe fondul extinderii sferei de aplicabilitate a schemei de sprijin pentru plata facturilor pentru electricitate începând cu 1 ianuarie 2023.
Influențe dezinflaționiste, mai puțin ample însă, au exercitat și prețurile combustibililor, cotația petrolului pe piețele internaționale oscilând în 2023 în jurul unor valori semnificativ inferioare celor din anul anterior. După o majorare temporară a ratei anuale a inflației în ianuarie 2024, inclusiv pe fondul unor efecte de bază nefavorabile și al modificărilor fiscale de la începutul anului, dezinflația s-a reluat, ritmul de creștere a prețurilor de consum ajungând la 5,90% în aprilie.
La 31 decembrie 2023, activele nete bilanțiere din sistemul bancar românesc însumau 803,34 miliarde lei, în creștere cu 14,6 față de sfârșitul anului 2022.
