Memorandumul pentru Aer Curat, Sănătate şi Viitor, semnat de premierul Marcel Ciolacu

Prim-Ministrul Marcel Ciolacu a semnat, luni, Memorandumul pentru crearea Centurii Verzi Bucureşti-Ilfov, eveniment organizat în contextul marcării Zilei Mediului în zona Pădurii Baloteşti. ”Trebuie să ne asigurăm că poluarea nu ne sufocă, iar una dintre soluţii este protejarea prin lege a pădurilor din jurul Capitalei”, a afirmat premierul.

Astfel, Marcel Ciolacu, în dublă calitate, de prim-ministru şi de preşedinte PSD, şi Alex Găvan, fondatorul Platformei Civice Împreună pentru Centura Verde, au semnat Memorandum-ul pentru Aer Curat, Sănătate şi Viitor, document ce presupune şi adoptarea legii pentru protejarea pădurilor din Ilfov, piatra de temelie a viitoarei Centuri Verzi a capitalei.

Evenimentul semnării s-a desfăşurat într-un loc ales pentru importanta sa valoare de simbol, o poiană din inima pădurii Baloteşti, parte din viitoarea centură verde, pe malul râului Vlăsia, de unde îşi trag numele şi vestiţii codrii. Acolo s-a ajuns după parcurgerea la pas, prin pădure, a aproximativ unui kilometru, trecând pe lângă copaci seculari. S-au urmat câteva poteci şi podeţe amenajate din materiale locale, naturale, cu amprentă de carbon zero.

Documentul, în şapte puncte, conţine amendamentele la noul cod silvic menite să protejeze pădurile din Ilfov, piatra de temelie a viitoarei Centuri Verzi, sprijinirea extinderii conceptului de centuri verzi şi la alte oraşe, cât şi soluţii atât la poluarea din Bucureşti şi judeţ, dar şi la cea din restul ţării. Printre ele se numără realizarea şi adoptarea unui plan integrat al Primăriei Municipiului Bucureşti şi Consiliului Judeţean Ilfov pentru combaterea poluării sau includerea subiectului legat de poluarea aerului din Bucureşti şi alte oraşe pe agenda Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

„Sunt foarte puţini oameni care reuşesc să urce la peste opt mii de metri fără oxigen suplimentar. Alex Găvan este unul dintre ei! Da, acolo este vorba de aerul rarefiat. Dar, aici jos, noi toţi ne sufocăm de la poluare. Asta trebuie să fie şi Centura Verde Bucureşti-Ilfov! Rezerva de oxigen pentru oamenii care trăiesc aici şi care resimt din plin efectele poluării! Dezvoltăm Bucureştiul şi Ilfovul, construim şi multă infrastructură pentru accesul în oraş, dar trebuie să ne asigurăm că poluarea nu ne sufocă, iar una dintre soluţii este protejarea prin lege a pădurilor din jurul capitalei, noi împăduriri pentru a mări suprafaţa forestieră existentă, dar şi deschiderea acestor păduri către oameni, în scop recreaţional. Odată cu intensificarea efectelor schimbărilor climatice pe care începem să le resimţim din ce în ce mai mult în vieţile fiecăruia dintre noi, este necesar să extindem conceptul de centură verde şi pentru alte oraşe ale ţării. De aceea, îl felicit pe Alex Găvan şi pe toţi colegii săi din Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde pentru că au reuşit să reunească toate partidele şi toţi liderii politici în jurul unui proiect comun. Poluarea nu este de stânga sau de dreapta. Poluarea ne ucide pe toţi! Şi toţi, împreună, avem datoria de a lupta împotriva acestui ucigaş invizibil”, a declarat Marcel Ciolacu.

La rândul său, Alex Găvan a afirmat: „Evenimentul de astăzi este ultima etapă din ceea ce înseamnă asumarea de către principalele partide parlamentare a creării Centurii Verzi Bucureşti-Ilfov, oferind astfel şi garanţia că, foarte curând, odată cu adoptarea noului Cod silvic, pădurile periurbane ale capitalei vor fi ocrotite pentru sănătatea noastră, a tuturor. Avem acum, oficial, consensul politic necesar adoptării acestui proiect la Camera Deputaţilor, în forma pe care noi am agreat-o cu Ministerul Mediului şi care a trecut deja de Senat aproape cu unanimitate. Astfel, sunt întrunite toate condiţiile ca până la finalul lunii iunie, când se încheie sesiunea parlamentară, Codul silvic să devină lege. Uşor, uşor, cei care au ales să fie împreună pentru Centura Verde concretizează un proiect istoric, unul dintre cele mai importante din ultimii 30 de ani, proiect care va avea o influenţă majoră în ceea ce priveşte reducerea poluării şi calitatea vieţii în Bucureşti şi în zona metropolitană, exact aşa cum se întâmplă chiar acum în state care au cultura protejării mediului”.

Anterior, Memorandum-ul a fost semnat şi de preşedinţii de partide Nicolae Ciucă (PNL), Cătălin Drulă (USR), Kelemen Hunor (UDMR), Dragoş Pîslaru şi Ramona Strugariu (REPER), cât şi de Nicuşor Dan, primarul capitalei, Hubert Thuma, preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov şi Mircea Fechet, ministrul mediului.

Iniţiativa Platformei Civice Împreună pentru Centura Verde a fost generată de contextul actual al poluării dramatice din Bucureşti şi al tăierilor îngrijorătoare de păduri din jurul Capitalei. Platforma reuneşte sub umbrela sa, într-un demers apolitic, peste 150 de organizaţii neguvernamentale, grupuri civice şi persoane publice şi beneficiază de susţinerea Administraţiei Prezidenţiale.

Centura Verde Bucureşti-Ilfov (www.centuraverde.ro) este un proiect de sănătate publică cu o puternică componentă socială şi antipoluare, dar şi de mitigare a efectelor schimbărilor climatice, parte a unei soluţii sistemice ce presupune şi o semnificativă componentă de mediu.

Florin Stoican, conservaţionist, cofondator Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde, a declarat: „Rolul social şi de mediu al pădurilor din Bucureşti şi Ilfov este mult superior celui economic. Serviciile oferite de aceste pădurii oamenilor din cea mai mare aglomerare urbană a României sunt mai presus decât resursa de lemn extrasă de aici. E timpul ca toată societatea să îşi dea mâna şi să transforme aceste păduri în ceea ce merită: garantul sănătăţii şi al calităţii vieţii a peste două milioane de români”.

De asemenea, Daniel Sărdan, ambasador Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde, a afirmat: „Odată cu crearea Centurii Verzi Bucureşti-Ilfov nu vom mai fi nevoiţi ca, pentru a ne bucura de natură şi infrastructură specifică, să plecăm mai mereu în alte zone, la munte, la mare sau chiar în alte ţări. Pentru că le vom avea deja în apropierea capitalei sau a oraşelor şi satelor din Ilfov”.

Bucureştiul este a doua cea mai poluată capitală din UE, înregistrând şi cel mai mare cost social cauzat de poluare din toată Uniunea, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde EUR, transmit oficialii platformei.

Conform concluziei oficiale a unui raport din 2020 al Institutului Naţional de Sănătate Publică, dacă autorităţile şi-ar îndeplini ţintele deja asumate pentru combaterea poluării, locuitorii Bucureştiului ar putea avea o speranţă de viaţă mai lungă cu patru ani.