Ministra justiției, Alina Gorghiu, a oferit precizări în contextul în care, în ședința de Guvern de astăzi, 14 noiembrie a.c., s-a adoptat Proiectul de Lege privind activitatea notarială electronică, proiect inițiat de Ministerul Justiției, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și Autoritatea pentru Digitalizarea României.
Acest demers important contribuie la transformarea digitală a activității notariale și răspunde cerințelor unei societăți din ce în ce mai orientate spre soluții digitalizate.
„Este un proiect de lege profund inovator pentru activitatea notarială electronică, prin care Ministerul Justiției, ca inițiator, urmărește să vină în sprijinul cetățenilor. Oamenilor care apelează la notari le va fi mai ușor. Multe acte notariale vor fi încheiate digital”, a declarat Alina Gorghiu.
În prezent, notarul public colectează documentele de la client, întocmește actele în format fizic, care se semnează în fața lui. Apoi, acestea sunt scanate și semnate electronic pentru a fi transmise la înregistrare în arhivele electronice notariale și în registrele publice.
”Deși, până în prezent, notarii lucrau digital cu registrele publice (Cadastrul, ANAF, Depozitarul Central), în relația notar – client nu exista această dimensiune. Așadar, era necesar să facem pași și pentru digitalizarea relației notar – client. Aici intervine această lege, prin care dorim să simplificăm procesul de încheiere a unor acte notariale prin întocmirea lor de la distanță”, a afirma ministra.
Conform Alinei Gorghiu, acest proiect legislativ, parte a procesului de digitalizare prin care trece România în acest moment, este o necesitate și are încredere că va fi susținut și votat și de colegii din Parlament.
”Pentru mine, ca ministru, asigurarea serviciilor moderne și accesibile cetățenilor reprezintă un obiectiv major al mandatului, presupunând inclusiv experiențe mai bune în interacțiunea dintre cetățean și orice actor cu responsabilitate în domeniul juridic. Este un angajament al programului de guvernare, dar și o obligație pentru mine, ca ministru liberal. Vorbim de servicii publice eficiente, care să contribuie la reducerea birocrației”, a mai spus ea.
În principiu, proiectul prevede că actele și procedurile notariale vor putea fi realizate și în formă electronică, dar cu prezența părților la sediul notarului public.
”Probabil apare întrebarea dacă anumite categorii de acte și proceduri se pot îndeplini fără prezența efectivă a părților. Răspunsul este afirmativ, dar cu mențiunea că ele sunt limitate de lege. Poate că a existat așteptarea ca toate actele notariale să se încheie de la distanță, dar analiza a indicat o serie de posibile probleme de ordin juridic și de natură practică, precum imposibilitatea constatării consimțământului valid și riscul de fraudă privind identitatea”, a transmis ministra.
Ea a precizat că pasul de astăzi oferă eficiență și nu va afecta circuitul civil, protejând cetățenii și drepturile lor.
Actele și procedurile care vor putea fi îndeplinite fără prezența fizică a cetățenilor la un birou notarial:
- consultații juridice scrise cu caracter notarial;
- primirea și păstrarea documentelor în formă electronică în arhiva electronică notarială;
- darea de dată certă înscrisurilor în formă electronică;
- legalizarea semnăturii interpretului și traducătorului autorizat de pe traducerile în formă electronică;
- încheierea de îndreptare a erorilor materiale și, după caz, de completare a omisiunilor vădite privind acte și proceduri notariale”.
Toate aceste modificări prevăzute în proiectul de lege privind activitatea notarială electronica, vor aduce o serie de beneficii:
– Acces facil la o listă utilă cu notarii publici care îndeplinesc acte și proceduri notariale în formă electronică, listă care va fi publicată pe site-ul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România;
– Timp economisit – cetățenii nu vor mai fi nevoiți să se deplaseze fizic la un birou notarial în situația în care actele și procedurile notariale de care au nevoie vor putea fi îndeplinite fără prezență fizică;
– Sume economisite pentru cei care apelează la serviciile notarilor publici, prin eliminarea costurilor de multiplicare ori legalizare a înscrisurilor;
– Degrevarea sarcinilor și înlăturarea muncii manuale a notarilor publici și a personalului auxiliar din cadrul birourilor notariale;
– Eficientizarea și simplificarea operațiunilor notariale într-un cadru securizat;
– Facilitarea circulației internaționale a actelor juridice internaționale în formă electronică;
– Eliminarea impedimentelor de orice natură, generate de distanța fizică între cetățeanul beneficiar al serviciilor notariale și notarul public;
– Impactul pozitiv asupra mediului înconjurător, prin diminuarea consumului de hârtie;
– Acoperirea tuturor necesităților specifice, în contextul alinierii serviciilor notariale cu noile așteptări și nevoi ale societății, dat fiind ritmul sporit de evoluție a tehnologiei;
– Adaptarea actelor și procedurilor notariale, în condiții de siguranță, la evoluția tehnologiei și la rigurozitatea cerințelor UE;
– Simplificarea și securizarea operațiunilor notariale.
Platforma Top-not va constitui și suport tehnic pentru schimbul de informații și date între notarii publici, pe de-o parte, și autoritățile și instituțiile publice centrale și locale, pe de altă parte.
De asemenea, proiectul de lege prevede că notarii publici vor putea desfășura activități atât pe suport fizic, cât și în formă electronică, însă pentru utilizarea platformei Top-not aceștia trebuie să obțină în prealabil o autorizație din partea Uniunii Notarilor pentru desfășurarea activității în această modalitate, precum și accesul la platforma electronică Top-not și la programul informatic unic privind registrele biroului notarial
Proiectul de lege va fi transmis spre dezbatere și adoptare Parlamentului.
Foto: Designed by Freepik www.freepik.com